Legătura dintre memorie şi somn

Cercetătorii au descoperit că informaţiile pot fi memorate mai bine cu ajutorul unor stimuli ce acţionează în timpul somnului.

Când studiaţi pentru un examen, aţi putea oare face ceva în timp ce dormiţi pentru a memora mai bine informaţiile?

"Întrebarea este: "Ce anume determină ce informaţii vor fi păstrate şi ce informaţii vor fi pierdute?", susţine neurologul Ken Paller.

Cu sprijinul National Science Foundation (NSF), Paller şi echipa sa de la Universitatea Northwestern studiază legătura dintre memorie şi somn şi posibilităţile de stimulare a memoriei în timp ce dormim.

"Credem că mai multe etape ale somnului sunt importante pentru memorie. Cu toate acestea, o mulţime de dovezi au arătat că somnul lent este deosebit de important pentru anumite tipuri de memorie", explică Paller.

Somnul lent este adesea menţionat ca "somnul profund" şi constă din etapele 3 şi 4 ale somnului cu mişcări oculare lente (NREM).

Membrii echipei lui Paller au demonstrat pentru Science Nation două dintre testele pe care le conduc pe participanţii la studiu. În primul experiment, subiecţii au învăţat două piese de muzică într-un format similar jocului Guitar Hero. În timpul unui somn scurt după învăţare, doar una dintre melodiile învăţate a fost interpretată încet de mai multe ori, pentru a consolida selectiv memorarea unei piese în detrimentul celeilalte. Paller a vrut să ştie dacă subiecţii testaţi ar putea interpreta cu mai multă precizie melodia ascultată în timpul somnului.

În al doilea exerciţiu, subiecţii au fost rugaţi să memoreze locul a 50 de obiecte pe ecranul unui computer. Prezentarea fiecărui obiect era cuplată cu un sunet unic. În timpul somnului post-învăţare, memoria privind localizarea a 25 de obiecte a fost consolidată prin ascultarea celor 25 de sunete aferente. În acest caz, Paller a vrut să ştie dacă subiecţii şi-ar putea aminti mai bine locul unde erau situate obiectele ale căror sunete au fost ascultate în timpul somnului.

Cercetătorii au înregistrat activitatea electrică generată în creier cu ajutorul electrozilor EEG ataşaţi la nivelul scalpului. Astfel ei au determinat dacă subiecţii au intrat în "somn profund" şi ce s-a întâmplat în cazul celor care au participat la experimentele de consolidare. În ambele experimente, participanţii s-au descurcat mai bine în a-şi aminti informaţiile consolidate în timpul somnului, în comparaţie cu celelalte informaţii.

"Noi credem că procesarea de informaţii are loc în timpul somnului, în fiecare noapte", spune Paller. "Suntem abia la începutul descoperirii tipurilor de memorie ce pot fi consolidate, dimensiunii efectelor de consolidare şi tipurilor de stimuli ce pot fi folosiţi în activarea unor amintiri, astfel încât acestea să poată fi mai bine consolidate."

Scopul lui Paller este să înţeleagă mai bine mecanismele fundamentale ale creierului responsabile pentru memorie. Iar acest lucru, la rândul său, poate ajuta persoanele cu probleme de memorie, inclusiv cele care încep să uite odată cu înaintarea în vârstă.

"Noi avem parte din ce în ce mai puţin de somn cu unde lente pe măsură ce îmbătrânim. Desigur, când vine vorba de amintiri, mai multe mecanisme cerebrale intră în joc, inclusiv un tip de procesare care are loc în timpul somnului. Deci, trebuie să ne dăm seama de modul în care funcţionează memoria, dar cred că este corect să spunem că persoana care sunteţi atunci când sunteţi treaz, este parţial o funcţie a ceea ce face creierul dvs. când dormiţi", explică Paller. El spune că aceste tehnici de activare a amintirilor s-ar putea dovedi a fi valoroase pentru sporirea informaţiilor reţinute de oameni.

"Frumuseţea acestui set de experimente constă în faptul că dr. Paller a identificat "somnul profund" ca o fereastră critică de timp, în care memorarea unor experienţe specifice poate fi îmbunătăţită selectiv prin diverse metode de activare, dar fără un efort conştient", susţine Akaysha Tang, director al programului de neurostiinţă cognitivă din cadrul Direcţiei NSF pentru Ştiinţe Sociale, Comportamentale şi Economice.

"În mod normal este necesară o repetiţie conştientă a materialului memorat, dacă cineva doreşte să înveţe ceva mai bine sau să stocheze informaţia mai mult timp, iar acea persoană are nevoie de mai mult timp pentru a putea revizui sau repeta", continuă Tang. "Dr. Paller şi membrii grupului său de cercetare au arătat că o astfel de consolidare selectivă poate fi realizată fără un efort conştient şi fără alocarea mai multor ore. Deci în loc să pierdeţi întreaga noapte pentru a memora un material, s-ar putea să fie posibil în viitor să consolidaţi anumite informaţii în timpul somnului, cu un cântec de leagăn programat ştiinţific!"