Laura Ştefan, despre confiscarea averilor obţinute ilicit

Problema confiscării averilor obţinute ilicit este cu siguranţă un subiect sensibil pentru români. Mulţii se plâng că deşi cei care au furat din banii publici fac pedepse cu închisoarea, când ies rămân la fel de bogaţi ca atunci când au intrat, sau poate chiar mai bogaţi. Experta anticorupţie Laura Ştefan a vorbit despre acest subiect în cadrul unui interviu acordat Anticorupţie.md

"Cred că nevoia de a confisca banii obţinuţi ilegal este una vitală. Cred că, dincolo de punerea unor persoane, la sfârşitul unor proceduri judiciare, în puşcărie, ceea ce contează este să le iei bunurile pe care le-au dobândit ilicit. Dacă vorbiţi cu oamenii simpli din România, ei o să vă spună că îi interesează mai puţin ca X sau Y să stea la puşcărie nu ştiu câţi ani, mai mult îi interesează ca aceştia să îşi piardă averile pe care le-au dobândit ilicit, de multe ori, prejudiciind interesele cetăţenilor şi interesele publicului, în general", a precizat Laura Ştefan.

România a trecut printr-un proces de reformă complicat în zona confiscării averilor, de la an la an diversificându-se instrumentele care pot fi folosite pentru a confisca averile celor care sunt găsiţi vinovaţi de fapte de corupţie.

"Am introdus posibilitatea de a confisca averea nejustificată pentru funcţionarii de stat care nu explică felul în care s-au îmbogăţit pe durata mandatului. Avem această procedură, ea funcţionează, chiar s-au confiscat sume importante, peste un milion de euro, pe procedura asta de confiscare civilă.

În Penal, de asemenea, atunci când se pronunţă o hotărâre de condamnare, judecătorul se pronunţă şi cu privire la latura civilă şi poate să dispună confiscarea unor sume importante de la persoana condamnată sau de la terţi, în măsura în care dovedeşte că există o legătură între bunurile respective, aparţinând terţilor şi conduita infracţională din dosar", a explicat Laura Ştefan.

ANAF - somn de voie

"O problemă cu care încă ne confruntăm este aceea a punerii în executare a hotărârilor judecătoreşti. Deci, avem decizii definitive din partea instanţelor, care ar trebui să fie puse în executare de către FISC, iar FISC-ul pune în executare cam 10% din aceste decizii, ceea ce echivalează, în opinia mea, cu o invalidare a soluţiilor judiciare de către un organ executiv, lucru inacceptabil într-un stat de drept. Atunci încercăm să împingem un pic agenda de transformare inclusiv în zona aceasta, iar Ministerul Justiţiei îşi propune înfiinţarea unei agenţii care să supravegheze felul în care se pun în executare deciziile de confiscare şi care să administreze bunurile sechestrate.

Pe durata procedurii judiciare, bunurile stau sub sechestru, dar, de cele mai multe ori, bunurile stau sub sechestru în administrarea persoanei care este bănuită şi trimisă în judecată, or aceasta nu are niciun interes să păstreze valoarea bunurilor respective la acelaşi nivel cu momentul la care s-a dispus sechestrul, pentru că ştie că există o probabilitate destul de mare să fie condamnată într-un dosar penal. Atunci, nu are niciun interes ca statul să-şi recupereze prejudiciul cauzat.

Trebuie să ne uităm la ce fac alte state cu lucruri similare. Am avut şansa să ascultăm, în România, ce fac americanii, ce fac olandezii sau francezii şi toţi fac un singur lucru – înfiinţează instituţii de sine stătătoare, care să construiască registre care să le permită urmărirea fiecărui bun şi a fiecărui proces penal şi, în acelaşi timp, care să administreze bunurile aflate sub sechestru. Gândiţi-vă că acum vorbim de maşini şi de imobile, dar mâine putem vorbi de firme, adică de afaceri, care trebuie administrate eficient, ca statul să se poată îndrepta împotriva lor atunci când se termină procesele penale", a afirmat Laura Ştefan.

Recomandăm şi Statul de drept sub asediu. Laura Ştefan avertizează că pericolul este iminent [video]

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.