Parlamentul European cere interzicerea accesului copiilor sub 16 ani la reţelele sociale

Copiilor sub 16 ani ar trebui să li se interzică accesul la reţelele sociale, cu excepţia cazului în care părinţii decid altfel, afirmă Parlamentul European, potrivit The Guardian.

Eurodeputaţii au adoptat miercuri o rezoluţie privind limitele de vârstă cu o majoritate covârşitoare. Deşi nu este obligatorie din punct de vedere legal, aceasta creşte presiunea pentru o legislaţie europeană în contextul îngrijorării tot mai mari legate de riscurile asupra sănătăţii mintale ale copiilor asociate accesului necontrolat la internet.

Comisia Europeană, care este responsabilă de iniţierea legislaţiei UE, studiază deja interdicţia australiană — prima din lume — privind accesul la reţelele sociale pentru persoanele sub 16 ani, care urmează să intre în vigoare luna viitoare.

Într-un discurs din septembrie, preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a spus că va urmări implementarea politicii Australiei. Ea a criticat „algoritmii care exploatează vulnerabilităţile copiilor cu scopul explicit de a crea dependenţe” şi a afirmat că părinţii se simt neputincioşi în faţa „tsunamiului de tehnologie mare care le invadează casele”.

Von der Leyen a promis că până la sfârşitul anului va fi format un grup de experţi pentru a consilia asupra celei mai bune abordări pentru protejarea copiilor.

Interesul pentru restricţionarea accesului copiilor la reţele sociale şi smartphone-uri este în creştere. Un raport de experţi comandat anul trecut de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a stabilit că, până la 13 ani, copiii nu ar trebui să aibă voie să folosească smartphone-uri iar până la vârstă de 18 ani nu ar trebui să aibă acces la reţele sociale precum TikTok, Instagram şi Snapchat.

Christel Schaldemose, eurodeputată social-democrată daneză care a redactat rezoluţia, le-a spus jurnaliştilor că politicienii trebuie să acţioneze pentru a proteja copiii: „Nu este vorba doar despre părinţi. Şi societatea trebuie să intervină şi să se asigure că platformele sunt un loc sigur pentru minori — dar numai dacă au peste o anumită vârstă.”

Raportul ei a cerut dezactivarea implicită a funcţiilor adictive ale platformelor online atunci când sunt folosite de minori, cum ar fi derularea infinită (conţinut nesfârşit în timp ce utilizatorul derulează), redarea automată a videoclipurilor, excesul de notificări push şi recompensele pentru utilizarea repetată a unui site.

Rezoluţia a remarcat faptul că „funcţiile de design care creează dependenţă sunt adesea inerente modelului de afaceri al platformelor, în special al reţelelor sociale”. O versiune anterioară a raportului Schaldemose cita un studiu care afirma că unul din patru copii şi tineri prezintă modele de utilizare „problematică” sau „disfuncţională” a smartphone-ului — comportamente care oglindesc dependenţa. Rezoluţia specifica faptul că accesul la reţele sociale ar trebui permis abia la 16 ani, deşi părinţii ar putea acorda consimţământul de la 13 ani.

Casa Albă face presiuni asupra UE pentru a relaxa legislaţia digitală, iar unii susţinători ai interdicţiei de social media au încadrat votul în acest context. La o întâlnire de luni la Bruxelles, secretarul american al comerţului, Howard Lutnick, a afirmat că regulile UE privind companiile tech trebuie să fie mai „echilibrate” în schimbul scăderii tarifelor americane la oţel şi aluminiu.

Referindu-se la vizita lui Lutnick, Stephanie Yon-Courtin, eurodeputată franceză din partidul lui Macron, a declarat că Europa nu este „o colonie de reglementare”.

„Legile noastre digitale nu sunt de vânzare. Nu vom da înapoi în ceea ce priveşte protecţia copiilor doar pentru ca un miliardar străin sau big tech ne spune asta”, a adăugat ea într-o declaraţie după vot.

UE încearcă deja să protejeze utilizatorii de internet de pericole online precum dezinformarea, cyberbullying-ul şi conţinutul ilegal, prin Legea privind Serviciile Digitale. Dar rezoluţia a afirmat că această lege are lacune şi ar putea face mai mult pentru a proteja copiii de designul adictiv şi exploatarea online, inclusiv stimulentele financiare pentru a deveni influenceri.

Schaldemose a spus că legea, la care este coautoare, este solidă „dar am putea merge mai departe, mai ales în zonele legate de designul adictiv şi practicile înşelătoare nocive, unde nu suntem suficient de specifici şi precişi.”

„Dark patterns” se referă la elemente de design ale aplicaţiilor sau site-urilor menite să influenţeze deciziile utilizatorilor, cum ar fi contoare regresive care încurajează cumpărături sau solicitări insistente de a activa urmărirea locaţiei şi notificările.

Rezoluţia Schaldemose a fost adoptată de 483 de eurodeputaţi şi respinsă de 92, cu 86 de abţineri.

Eurodeputaţii eurosceptici au criticat planul, afirmând că UE ar depăşi limitele dacă ar interzice accesul copiilor la reţele sociale.

„Deciziile privind accesul copiilor trebuie luate cât mai aproape de familii — în statele membre, nu la Bruxelles”, a spus Kosma Złotowski, un membru polonez al grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni.

Rezoluţia a fost adoptată la doar o săptămână după ce Comisia a anunţat întârzieri în modificările la Legea privind inteligenţa artificială şi alte legi digitale, într-un efort de a reduce povara de reglementare asupra companiilor în numele „simplificării”.

Schaldemose a spus că apreciază necesitatea de a evita crearea unui exces de legi, dar a adăugat că „există dorinţa de a face mai mult când vine vorba despre copii şi protecţia copiilor noştri în UE.”