După o discuţie cu liderul comunist Xi Jinping, Trump i-a cerut premierului Japoniei să reducă tonul în chestiunea Taiwanului

La câteva zile după ce prim-ministra Japoniei Sanae Takaichi a indignat China sugerând că un atac chinez asupra Taiwanului ar putea mobiliza un răspuns militar din partea Japoniei, Xi Jinping a petrecut jumătate dintr-un apel telefonic de o oră cu Trump subliniind revendicarea istorică a Chinei asupra insulei democratice autoguvernate, precum şi responsabilitatea comună a Washingtonului şi Beijingului de a gestiona ordinea mondială, au spus persoane informate despre discuţii citate de The Wall Street Journal.

Ulterior, în aceeaşi zi, Trump a organizat un apel cu Takaichi şi a sfătuit-o să nu provoace Beijingul în problema suveranităţii Taiwanului, au spus oficiali japonezi şi un american informat despre discuţie. Sfatul lui Trump a fost subtil, iar el nu a presat-o pe Takaichi să-şi retracteze comentariile, au spus persoanele informate despre apeluri.

Oficialii japonezi au spus că mesajul a fost îngrijorător: preşedintele nu dorea ca fricţiunile legate de Taiwan să pună în pericol detensionarea atinsă luna trecută cu liderul comunist chinez, care include o promisiune de a cumpăra mai multe produse agricole de la fermierii americani afectaţi de războiul comercial.

Întrebat despre schimbul cu Takaichi, Casa Albă a emis o declaraţie a lui Trump: „Relaţia Statelor Unite cu China este foarte bună, iar acest lucru este foarte bun şi pentru Japonia, care este un aliat drag şi apropiat. Să ne înţelegem cu China este un lucru minunat pentru China şi pentru SUA. În opinia mea, preşedintele Xi îşi va creşte semnificativ achiziţiile de soia şi alte produse agricole, iar orice este bun pentru fermierii noştri este bun şi pentru mine.”

„Am semnat acorduri comerciale minunate cu Japonia, China, Coreea de Sud şi multe alte naţiuni, iar lumea este în pace. Să păstrăm lucrurile aşa!”, a adăugat Trump.

O purtătoare de cuvânt a prim-ministrei japoneze a spus că nu este adevărat că Trump ar fi sfătuit-o pe Takaichi să nu provoace guvernul chinez în problema suveranităţii Taiwanului. O astfel de remarcă nu a fost făcută, a spus ea.

Episodul evidenţiază o nouă realitate în relaţiile SUA–China. Armistiţiul comercial cu China şi problema Taiwanului au devenit inextricabil legate, pe măsură ce preşedintele Trump şi Xi Jinping se pregătesc pentru mai multe întâlniri anul viitor. În timp ce politica oficială a SUA recunoaşte, fără a susţine, revendicarea Beijingului asupra insulei, Washingtonul a furnizat Taiwanului arme defensive pentru a se asigura că soarta sa nu este decisă prin forţă de către China.

Trump a lăudat-o pe Takaichi pentru poziţia ei fermă în materie de apărare şi a participat la un eveniment cu ea la bordul unui portavion american în oraşul japonez Yokosuka, într-o demonstraţie a alianţei dintre cele două ţări.

Dar ea l-a înfuriat pe liderul comunist Xi Jinping într-un moment prost pentru Trump, care încearcă să cultive o relaţie cu liderul chinez.

Vorbind parlamentarilor pe 7 noiembrie, Takaichi a avertizat că Japonia ar putea să-şi desfăşoare armata împreună cu alte naţiuni dacă China ar ataca Taiwanul. Remarcile au determinat Beijingul să ia măsuri economice şi diplomatice de represalii împotriva Japoniei. Un diplomat chinez a postat pe reţelele sociale că premierului japonez ar trebui să i se taie gâtul.

Apelul lui Trump către Takaichi a reflectat concentrarea intensă asupra Taiwanului care s-a regăsit în relatarea oficială chineză a discuţiei de luni dintre Trump şi Xi, au spus persoanele informate despre discuţie. Xi i-a spus lui Trump că „revenirea Taiwanului la China este o componentă importantă a ordinii internaţionale postbelice”, potrivit comunicatului chinez.

În conversaţia lor telefonică, Trump i-a sugerat lui Takaichi să tempereze tonul comentariilor sale despre Taiwan, a spus americanul informat despre discuţie, adăugând că Trump fusese informat despre constrângerile ei politice interne şi ştia că probabil nu îşi putea retrage pe deplin comentariile care au enervat Beijingul.

Poziţia Tokyo este că Takaichi vorbea ipotetic şi articula politica japoneză de lungă durată, deşi era neobişnuit ca un prim-ministru în funcţie să fie atât de explicit.

Trump le-a spus reporterilor marţi seara că a avut „o discuţie grozavă” cu Takaichi.

„Avem o relaţie excelentă. Este foarte inteligentă, foarte puternică. Şi va fi o mare lideră”, a spus el.

Într-o dezbatere în Parlamentul Japoniei, Takaichi a spus miercuri că nu intenţionase să intre în detalii privind un scenariu legat de Taiwan — comentarii pe care unii analişti le văd ca un semnal de atenuare.

„Nu am intenţionat să menţionez detalii”, a spus Takaichi, când un parlamentar a întrebat-o despre remarcile care au iritat Beijingul.

Analiştii au spus că succesiunea apelurilor — China prima, apoi Japonia — ar putea reflecta o disponibilitate a lui Trump de a tempera poziţia controversată a unui aliat într-o problemă geopolitică esenţială, în serviciul relaţiei comerciale a SUA cu Beijingul.

„Nu este deloc surprinzător ca un preşedinte american să discute cu ambii lideri, chinez şi japonez, Dar ordinea apelurilor este interesantă şi probabil a ridicat câteva sprâncene la Tokyo”, a spus Matthew Goodman, fost specialist în Asia în administraţia Obama, în prezent expert în studii geoeconomice la Council on Foreign Relations.

Apelul dintre Trump şi Xi a evidenţiat ceea ce contează cel mai mult pentru cei doi lideri.

O persoană apropiată Casei Albe a spus că discuţia a fost despre comerţ, adăugând că Washingtonul este îngrijorat de întârzierea Chinei în implementarea achiziţiilor promise de soia.

Trump a afirmat marţi seara că i-a spus lui Xi că „aş vrea să cumpăraţi puţin mai repede”, referindu-se la achiziţiile promise de produse agricole americane.

„El a fost mai mult sau mai puţin de acord să facă asta”, a spus Trump.

După întâlnirea de la sfârşitul lui octombrie dintre Trump şi Xi Jinping în Coreea de Sud, Washingtonul a spus că Beijingul a fost de acord să cumpere 12 milioane de tone metrice de soia până la sfârşitul anului şi 25 de milioane de tone anual pentru următorii trei ani. China nu a emis o declaraţie oficială care să confirme aceste cifre.

Taiwanul a fost preocuparea dominantă a lui Xi. Deşi liderul comunist chinez nu a numit Japonia şi nu i-a cerut lui Trump să preseze direct Tokyo, au spus persoanele, discuţia sa despre ordinea postbelică a fost o referire implicită la Japonia ca parte învinsă, arătând profunzimea îngrijorării sale cu privire la tensiunile recente.