Klaus Iohannis, serviciile secrete şi puterea judiciară - o analiză marca Lăzăroiu

Fostul consilier prezidenţial, Sebastian Lăzăroiu, a analizat, în cadrul unui articol postat pe contributors.ro, relaţia noului preşedinte, Klaus Iohannis, cu serviciile de informaţii şi cu puterea judiciară, două instituţii ale statului care s-au dovedit extrem de sensibile în mandatul lui Traian Băsescu.

"Pe de o parte, fostul preşedinte a consacrat o practică inedită a numirilor politice la SRI şi SIE. E vorba de persoane aflate în proximitatea partidelor aflate în opoziţie cu preşedintele. Într-un fel, prin această practică, şeful statului a încercat să îşi auto-limiteze puterea. Traian Băsescu a fost probabil primul preşedinte care nu s-a ferit să facă referire public, în deciziile sale sau luările de poziţie, la informaţiile pe care le primea în calitate de prim beneficiar al serviciilor secrete. De aici şi teama pe care a inspirat-o adversarilor politici, dar şi legendele ţesute în jurul unei utilizări abuzive a informaţiilor secrete", scrie Sebastian Lăzăroiu.

În prezent, şefia SIE este liberă, după demisia lui Meleşcanu, iar directorul SRI, George Maior, a declarat chiar în campania electorală că îşi va pune mandatul la dispoziţia noului preşedinte ales. Preşedintele propune, dar Parlamentul aprobă printr-o majoritate, a explicat Lăzăroiu, care susţine că este greu de crezut că Iohannis poate acţiona înainte să găsească un consens cu partidele din opoziţie.

"Că este dispus sau nu să continue practica fostului preşedinte, Iohannis este nevoit să facă propuneri agreate de PSD şi sateliţii săi aflaţi la guvernare. De asemenea, având în vedere importanţa şi credibilitatea pe care au câştigat-o serviciile româneşti în Alianţa Nord-Atlantică, e greu de imaginat că orice propunere nu va avea şi acceptul partenerilor strategici ai României", a afirmat acesta.

Trebuie menţionat şi că serviciile secrete au avut de înfruntat acuzaţii dure de implicare politică în timpul campaniei electorale din 2014. Lăzăroiu a amintit că, pe de o parte, fostul şef SIE îşi pregătea candidatura la prezidenţiale în timp ce se afla încă în funcţie, iar, pe de altă parte, SIE a refuzat şefului statului, în decursul anului 2014, o serie de informaţii care ar fi deconspirat un fost ofiţer acoperit, candidat la funcţia de preşedinte.

Totodată, numele directorului SRI a fost menţionat public după primul tur al prezidenţialelor, fără să existe niciun fel de reacţie fermă a acestuia, ca potenţial prim-ministru susţinut de coaliţia din jurul PSD. De asemenea, serviciile au fost acuzate, chiar de fostul preşedinte, de implicare într-o acţiune de urmărire a unor demnitari români la Paris - Elena Udrea şi Alina Bica, fosta şefă DIICOT acuzată acum de abuz în serviciu.

"O asemenea avalanşă de evenimente de pe scena politică, care au avut în prim-plan serviciile de informaţii, nu va putea rămâne fără urmări. Discreţia cu care ne obişnuiseră cele două structuri informative ale statului român s-a destrămat. Încercările structurilor de securitate de a invada şi mai mult viaţa privată a cetăţenilor nu sunt privite cu ochi buni de anumite grupuri, extrem de vocale, şi nici de presă. De altfel, CCR a respins deja o asemenea tentativă. Impresia care urmează acestor stranii evenimente este aceea că nu există un control parlamentar real al celor două servicii de informaţii şi că, de prea multe ori, reprezentanţii legitimi ai românilor nu îşi exercită funcţia de veghe în raport cu serviciile, ci devin mai degrabă complici ai unui joc pe care nu îl înţeleg nici ei în totalitate", a precizat fostul consilier prezidenţial.

"Ce loc îşi va găsi Iohannis, şef al CSAT, în acest păienjeniş? Cât timp îi va lua să înţeleagă toate raporturile de putere, vizibile sau mai puţin vizibile, din câmpul structurilor de securitate? Cum se vor reflecta în deciziile sale iminente, de pe parcursul anului 2015, toate acumulările de incidente care ridică semne de întrebare asupra puterii reale a serviciilor?", se întreabă Lăzăroiu.

În ce priveşte relaţia cu puterea judiciară, fostul consilier este de părere că nici aceasta nu va fi lipsită de peripeţii, în contextul în care "cutremurul" de la sfârşitul anului, declanşat de arestarea şefei DIICOT, a lăsat o mare umbră de îndoială asupra numirilor făcute printr-o înţelegere politică între premier şi preşedinte în 2013.

"Iohannis va fi, la rândul lui, în situaţia de a semna o nouă propunere pentru DIICOT. Va fi aceasta rodul unei negocieri politice cu premierul, oricare ar fi el sau ea, sau va fi rezultatul unei proceduri de selecţie la nivelul CSM şi al ministrului Justiţiei? Greu de crezut că actualul preşedinte va accepta un troc politic cu actuala majoritate pentru numirea şefului DIICOT, fără ca acest gest să treacă netaxat de vocile societăţii civile", a concluzionat Sebastian Lăzăroiu.