Camelia Bogdan cere CCR clarificarea oficială a calităţii de mason a fostului şef al IJ Lucian Netejoru şi constatarea incompatibilităţii lui Gheorghe Stan

Camelia Bogdan, fosta judecătoare exclusă din magistratură după ce l-a condamnat la închisoare pe Dan Voiculescu, solicită Curţii Constituţionale să examineze şi să constate existenţa unei incompatibilităţi grave a judecătorului Gheorghe Stan, care face parte din completul de judecată într-o cauză aflată pe rolul CCR, cauză ce vizează incompatibilitatea lui Lucian Netejoru, fost inspector-şef al Inspecţiei Judiciare. Potrivit Cameliei Bogdan, Netejoru a fost incompatibil să exercite funcţia de Inspector şef al Inspecţiei Judiciare, el fiind mason.

Concret, potrivit documentului consultat de Epoch Times, Camelia Bogdan le cere judecătorilor CCR:

1. Examinarea şi constatarea incompatibilităţii lui Gheorghe Stan în dosarul privind incompatibilitatea lui Lucian Netejoru.

2. Clarificarea oficială a calităţii de membru mason a lui Lucian Netejoru.

3. Sesizarea CEDO printr-o cerere de aviz consultativ pentru clarificarea principiilor care ţin de imparţialitatea judiciară şi independenţa justiţiei în contextul existenţei relaţiilor instituţionale controversate şi a protocoalelor secrete.

"În cauza ce vizează incompatibilitatea domnului Lucian Netejoru, fost inspector-şef al Inspecţiei Judiciare, se constată că domnul Gheorghe Stan, în calitate de adjunct al aceleiaşi instituţii, figurează în completul de judecată al CCR, deşi a avut o relaţie instituţională directă şi de subordonare cu persoana vizată, fiind în plus şi reprezentant legal al Inspecţiei Judiciare, parte în cauză.

Mai mult, este de notorietate că domnul Netejoru nu a fost niciodată exclus din masonerie, ci doar suspendat temporar, ceea ce menţine o stare de incompatibilitate latentă, cu potenţial de afectare a imparţialităţii şi independenţei actului de justiţie.

Participarea domnului Gheorghe Stan în completul de judecată în această cauză contravine exigenţelor de imparţialitate obiectivă, consacrate de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Micallef c. Malta, Piersack c. Belgia, De Cubber c. Belgia), precum şi standardelor GRECO şi recomandărilor Comisiei de la Veneţia privind prevenirea conflictelor de interese în sistemul judiciar", scrie Camelia Bogdan în documentul adresat judecătorilor CCR.

Camelia Bogdan le reaminteşte judecătorilor CCR că "este de notorietate că domnul Lucian Netejoru nu a fost niciodată exclus din MLNR, ci doar suspendat temporar, iar nu există nicio dovadă publică sau oficială privind încetarea calităţii de membru, conform art. 8 alin. 2 din Statutul MLNR - Marea Lojă Naţională din România -, care prevede că încetarea calităţii de membru se face prin excludere, demisie sau deces. Această situaţie generează o stare de incompatibilitate latentă, cu potenţial de afectare a imparţialităţii şi independenţei actului de justiţie."

Fosta judecătoare mai menţionează că pe juridice.ro a fost semnalată existenţa unor protocoale de colaborare între Inspecţia Judiciară şi Serviciul Român de Informaţii, care au avut ca scop neutralizarea magistraţilor anti-corupţie şi inducerea în eroare a opiniei publice cu privire la statutul real al unor membri ai MLNR.

"Aceste practici, confirmate, contravin grav principiilor statului de drept, separaţiei puterilor şi independenţei justiţiei, fiind în accepţia CJUE, dovada capturii instituţionale a justiţiei.

Solicitarea de constatare a incompatibilităţii domnului Gheorghe Stan se întemeiază pe necesitatea garantării imparţialităţii obiective a instanţei constituţionale, în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi cu standardele de integritate instituţională consacrate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C-83/19, ECLI:EU:C:2020:746, unde, în paragraful 197, Avocatul General Michal Bobek a exprimat următoarea preocupare: „Existenţa unor protocoale secrete între Inspecţia Judiciară şi Serviciul Român de Informaţii, în lipsa unui cadru legal clar şi transparent, ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiului statului de drept şi a independenţei justiţiei. Astfel de aranjamente pot conduce la o formă de captură instituţională, în care o structură a statului exercită o influentă disproporţionată asupra unei alte structuri, în afara oricărui control democratic sau jurisdicţional.

Această analiză doctrinară de autoritate relevă riscurile sistemice de instrumentalizare a Inspecţiei Judiciare în scopuri represive, în special faţă de magistraţii care au criticat protocoalele secrete sau au promovat independenţa justiţiei. În acest context, prezenţa domnului Gheorghe Stan, SEMNATAR SI GIRANT AL LEGALITATII PROTOCOLULUI ÎNCHEIAT ÎNTRE SRI ŞI INSPECŢIA JUDICIARĂ (ataşat prezentei) în completul CCR generează o afectare gravă a aparenţei de imparţialitate, cu potenţial de retorsiune instituţională faţă de subsemnata, având în vedere implicarea sa directă în semnarea şi aplicarea acestor protocoale în perioada în care ocupa funcţia de inspector-adjunct al IJ, reprezentând partea adversă în completul CCR”, scrie Camelia Bogdan în documentul consultat de Epoch Times.

Totodată, Camelia Bogdan a solicitat Curţii Constituţionale a României să formuleze o cerere de aviz consultativ către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în temeiul Protocolului nr. 16 CEDO, cu privire la următoarele chestiuni de principiu:

1. Participarea unui magistrat fost adjunct al Inspecţiei Judiciare aflat într-o relaţie de subordonare instituţională cu persoana vizată într-o cauză privind incompatibilitatea acesteia generată din apartenenţa la MASONERIE, în cauza atât Inspecţia Judiciară, cât şi fostul şef al inspecţiei judiciare având calitatea de parte în cauză, este compatibilă cu exigenţele de imparţialitate obiectivă şi independenţă judiciară prevăzute de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului?
2. Aderarea la organizaţii de tip masonic de către conducerea Inspecţiei Judiciare este compatibilă cu exigenţele de imparţialitate şi transparenţă impuse de art. 6 CEDO?
3. Semnarea unor protocoale de colaborare între Inspecţia Judiciară şi Serviciul Român de Informaţii, în scopul influenţării activităţii magistraţilor, este compatibilă cu dreptul la un proces echitabil şi cu principiul independenţei justiţiei consacrat de art. 6 CEDO?

Reamintim că în mandatul lui Netejoru, voci din societatea civilă au acuzat că IJ a fost folosită ca un buzdugan împotriva magistraţilor incomozi, magistraţi care deranjau prin opiniile sau deciziile lor clasa politică.