Klaus Iohannis, proprietar cu „rea credinţă” al unor clădiri importante din Sibiu

Primarul Sibiului, Klaus Iohannis ar fi ajuns ilegal proprietar al unor imobile importante din Sibiu, de pe urma cărora ar fi încasat sute de mii de dolari chirie, bani ce aparţineau practic statului.

Impresionanta avere imobiliară deţinută de preşedintele interimar al PNL, Klaus Iohannis, nu ar fi fost obţinută legal, susţine EVZ, care relatează că liberalul a dobândit două clădiri, în centrul Sibiului, cu ajutorul unor falşi moştenitori şi al unor documente aranjate, la notar, cu semnăturile soţiei şi ale soacrei lui Iohannis.

Imobilele despre care EVZ susţine că au ajuns ilegal în posesia lui Iohannis se află în centrul Sibiului, unul pe strada General Magheru iar celălalt pe str. Nicolae Bălcescu (fostă Regina Maria). Acestea au fost cumpărate în 1935 de soţii Ilisie şi Maria Ghenea, fiind naţionalizate în 1964, de comunişti.

Unicul moştenitor al soţilor Ghenea care au murit fără a avea copii a fost Paraschiva Micu, sora lui Ilisie, care a decedat şi ea tot fără moştenitori, întreaga avere a soţilor Ghenea revenind statului.

Trei decenii mai târziu, pe 12 martie 1998, Liviu Munteanu, secretarul comunei Porumbacu de Jos (localitate unde soţii Ghenea cumpăraseră de asemenea proprietăţi în anii 30) ar fi emis o adeverinţă falsă, prin care constata că unicul moştenitor al lui Ghenea Ilisie ar fi fost nepotul acestuia, Nicolae Baştea. Ulterior, Munteanu a fost condamnat, pentru fals, la un an de închisoare cu suspendare.

În baza respectivei adeverinţe false, Nicolae Baştea, nepotul inventat al lui Ghenea, a lăsat ilegal, prin testament, clădirile la care nu avea dreptul, unor moştenitori. Clădirea de pe strada Magheru a fost „moştenită” de Ioan Baştea (nepotul lui Nicolae), Carmen Iohannis (soţia lui Klaus Werner Iohannis) şi Georgeta Lazurcă (mama lui Carmen şi soacra lui Klaus Iohannis), în cote de 50%-25%-25% în timp ce casa de pe Bălcescu i-a revenit integral lui Ioan Baştea. Carmen şi Klaus Iohannis au cumpărat de la Ioan Baştea jumătate din imobil, preţul, potrivit contractului de vânzare-cumpărare înregistrat pe 1 iunie 1999 la notariat, fiind de 5.000 de lei (50 milioane de lei vechi).

Cu actele „fabricate” - conform hotărârilor irevocabile ale instanţelor citate de EVZ -, soţii Iohannis şi-au intabulat „dreptul” la Cartea Funciară.

Ulterior, în 2002, Ioahnnis a închiriat imobilul cumpărat ilegal băncii Raiffeisen, pentru 20.000 de dolari pe an. Actul de închiriere a fost semnat de Iohannis atât personal, cât şi în numele lui Ioan Baştea, plecat definitiv în SUA.

Situaţia actuală a caselor lui Iohannis

În 2005, Iohannis a pierdut în instanţă casa de pe Magheru, "moştenită" de soţia şi de soacra sa. Locatarii, pe care Iohannis a vrut să îi dea afară din casă, contestându-le contractele de vânzare-cumpărare ale apartamentelor în care locuiau, l-au acţionat pe liberal în instanţă, cerând nulitatea actelor aşa-zisei moşteniri şi făcând plângeri penale împotriva făptuitorilor.

Dosarele au fost strămutate la Braşov, unde, în 2005, Tribunalul a constatat nulitatea absolută a certificatului de moştenitor pentru imobilul de pe Magheru, emis pe numele soţiei şi soacrei primarului Sibiului, precum şi al lui Nicolae Baştea. Judecătorii au stabilit că statul este proprietarul de drept al imobilelor, deoarece Paraschiva Micu, ultimul succesor al lui Ghenea Ilisie, a murit fără moştenitori.

Cât despre casa de pe Bălcescu, închiriată băncii Raiffeisen, procesul a fost soluţionat luna trecută, după ce dosarul a fost plimbat vreme îndelungată între Tribunal şi Curtea de Apel Braşov.

Judecătorii au decis anularea contractului de vânzare-cumpărare semnat între Klaus Iohannis şi Baştea pe 1 iunie 1999, la notarul din Sibiu, şi a respins apărările lui Klaus Iohannis, inclusiv aceea prin care acesta a pretins că a fost cumpărător „de bună credinţă” al jumătăţii casei de pe Bălcescu.

Hotărârea nu este definitivă, primarul Sibiului putând face recurs la Curtea de Apel.

Întrebat despre sentinţa pronunţată de instanţa din Braşov şi despre motivele pentru care judecătorii nu au vrut să accepte că a fost cumpărător de bună credinţă, Iohannis a refuzat să-şi exprime un punct de vedere. „Nu comentez aceste lucruri şi las instanţele să-şi facă treaba”, a declarat Klaus Iohannis.