Klaus Iohannis, de 23 august: "Vă chem, să ne amintim, cu pioşenie, de victimele regimurilor totalitare"

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, duminică, un mesaj de ziua "Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului", zi care, declara preşedintele, este un prilej de amintire şi compasiune şi în care trebuie să ne amintim "cu pioşenie" de victimele regimurilor totalitare.

Redăm postarea preşedintelui, publicată de Administraţia Prezidenţială:

„Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului reprezintă un prilej de amintire şi compasiune, dar şi o ocazie de a privi cu încredere către un viitor în care dispreţul faţă de viaţa şi libertatea persoanei nu va mai rămâne vreodată nepedepsit. Totodată, acest moment ne obligă la condamnarea categorică şi neechivocă a Pactului Ribbentrop-Molotov şi mai ales a consecinţelor sale nefaste pentru trecutul ţării noastre.

Vă chem, aşadar, să ne amintim, cu pioşenie, de victimele regimurilor totalitare, instalate pe o mare parte din continentul nostru în secolul trecut. Ieşită de sub zodia totalitarismelor, România şi-a asumat, odată cu aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană, valorile democratice şi, în numele acestor valori şi a identităţii noastre, avem obligaţia de a condamna şi respinge ceea ce este greşit şi nedemn în trecutul nostru recent. Astfel, aducerea-aminte nu este doar o simplă declaraţie simbolică, ci convingerea că această cale ne va apropia şi mai mult unii de alţii şi ne va face să reflectăm la rosturile memoriei, la menirea încrederii în instituţii şi la importanţa drepturilor civile pentru o naţiune.

Aşa cum am mai spus, semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov la 23 august 1939 reprezintă un moment tragic pentru naţiunea română şi o bornă cinică în istoria secolului XX. Dispreţul faţă de lege şi faţă de valoarea sacră a fiinţei umane a făcut posibilă existenţa unor regimuri criminale care au secerat vieţile a sute de mii de oameni nevinovaţi. Victimele politicilor de exterminare iniţiate şi coordonate de regimurile naţional-legionar, antonescian şi comunist nu trebuie negate, uitate sau minimalizate, ci trebuie onorate şi amintite. Prin măsurile şi acţiunile curajoase şi concrete pe care le-a luat în ultimul deceniu cu privire la condamnarea fermă a acestor regimuri, România a dovedit că s-a desprins definitiv de un capitol sumbru al istoriei sale.

Garantarea unui viitor democratic al naţiunii române depinde însă şi de felul în care demonstrăm zi de zi că ştim să apărăm libertatea, drepturile omului şi valorile europene. În continuare, trebuie să fim vigilenţi şi să prevenim acţiunile şi iniţiativele radicale, utopice şi extremiste, inclusiv de pe scena politică, care reprezintă atacuri la statul de drept şi la democraţie.

Fie ca amintirea victimelor să rămână veşnică în inimile noastre!”

Pioşenie faţă de victime alese selectiv

Mesajul lui Klaus Iohannis vine pe fundalul controverselor legate de adoptarea de către Parlament, urmată de promulgarea de către Preşedinte a legii 217/2015, lege care, teoretic, îşi propune să interzică negarea şi minimizarea crimelor regimurilor totalitare. Practic, legea stârnit un scandal imens căci condamnă selectiv crimele trecutului.

Iniţiată de trei liberali, Crin Antonescu, George Scutaru şi Andrei Gerea(actualemente PLR) cu sprijin din partea Institutului Elie Wiesel, legea incriminează negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului, dar şi a genocidului sau a crimelor contra umanităţii, aceste fapte fiind pedepsite cu închisoare de până la 5 ani.

Totodată, legea are ca punct central interzicerea “organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter legionar” şi incriminarea “promovării concepţiilor legionare” şi a "cultului personalităţii" unor personaje legionare, ceea ce a stârnit nemulţumirea a numeroşi istorici, intelectuali şi jurnalişti, căci, în timp ce bagă la pachet, alături de fascism, legionarismul (deşi procesul de la Nuremberg şterge orice legătură dintre ele), legea 217 omite să condamne comunismul şi apologia acestui regim, în condiţiile în care acesta a însângerat România, făcând sute de mii de victime.

Istoricii au acuzat că această lege impune ce şi cum să fie cercetat, cum să fie scrisă istoria şi că s-ar putea ajunge la aberaţii precum interzicerea studierii dosarelor unor martiri ucişi în închisorile comuniste, doar pe motiv că aceştia au fost etichetaţi, pe drept sau pe nedrept, legionari, şi mai mult, că una din marile sale mize este evitare recunoaşterii genocidului comunist.

Potrivit cercetătorului Ioan Roşca, persoana care şi-a dedicat ultimii 25 de ani de viaţă studiului blocării condamnării genocidului comunist, miza supremă a bătăliei din jurul legii 217 este evitarea recunoaşterii genocidului comunist din România, având ca efect principal evitarea condamnării autorilor genocidului comunist, căci ea proclamă în bloc vinovăţia foştilor deţinuţi politici acuzaţi de "fascism", "legionarism", "antisemitism", "crime de război"- justificînd astfel încarcerarea prin care s-a realizat exterminarea lor.

"Genocidul comunist s-a comis prin justiţie criminalizată, a operat în numele legii, într-un stat uzurpat. A legitima acea justiţie genocidară este echivalent cu a camufla/justifica acel genocid - adică tocmai păcatul negaţionist care se pretinde a fi combătut prin această lege.", opinează Ioan Roşca.

La rândul său, preşedintele IICMER, Radu Preda opina recent că "sunt greşeli impardonabile în aşa-zisa lege antilegionară. Cea mai izbitoare este lipsa condamnării comunismului. Se instituie o interpretare şi se omite ideologia care a produs cele mai multe crime. Mai mult, legea instituie delictul de opinie şi îl încadrează la fapte penale, ceea ce este extrem de grav."

Iohannis acuzat de duble standarde

Nu în ultimul rând, opozanţii acestei legi îl acuză pe Iohannis de duble standarde, amintind că organizaţia pe care acesta a condus-o înainte de a migra spre PNL, a făcut demersuri pentru a beneficia de patrimoniul unei organizaţii naziste.

"Această poveste începe în 27 februarie 2007 când Hans Klein (preot evanghelic şi consilier local), în calitatea de preşedinte al organizaţiei municipiului Sibiu a Forumului Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.), a chemat în judecată municipiului Sibiu reprezentat de primarul Klaus Iohannis (şeful său în F.D.G.R., -Iohannis fiind preşedintele organizaţiei la nivel naţional!-). Instanţa a admis cererea domnului Hans Klein, iar sentinţa civilă nr. 2790 din 28 mai 2007, la dosar nr. 1672/306/2007, nu a fost atacată de nimeni şi a rămas definitivă. Astfel în mod oficial, printr-o sentinţă definitivă, F.D.G.R. devine succesorul organizaţiei naziste care face obiectul prezentului studiu.", scrie, pe blogul său, Doru Victor Dogaru.

"Problema revendicări patrimoniului G.E.G. ne pune în faţa unui paradox, Klaus Iohannis, lider al Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR), membru P.N.L. din 2013, a fost susţinut în demersurile sale legate de patrimoniu G.E.G. inţial de Adrian Năstase şi mai târziu de Victor Ponta, acelaşi Ponta care s-a opus, în martie 2014, aduceri domnului Klaus Iohannis la guvernare. Mai mult şeful domnului Klaus Iohannis din P.N.L., domnul Crin Antonescu este şi iniţiatorul unui proiect de lege pentru condamnarea Mişcării Legionare, acelaşi Crin Antonescu nu are însă nici o problemă cu faptul că FDGR (federaţie condusă de Iohannis) revendică nişte bunuri naziste.", scria, în 2014, Doru Dogaru.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.