Inspecţia Judiciară a găsit un vinovat în cazul violului din Vaslui - procurorul de şedinţă [surse]

Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a finalizat ancheta în cazul fetei violate de şapte tineri, ajungând la concluzia că procurorul de şedinţă, Ingrid Botezatu, de la Parchetul pe lângă Judecătoria Vaslui, şi-a exercitat funcţia cu gravă neglijenţă, motiv pentru care solicită sancţionarea acestuia.

"Inspecţia Judiciară a finalizat verificările, iar la CSM s-a înregistrat acţiune disciplinară în acest caz", a declarat, pentru Mediafax, Daniela Pantazi, purtătorul de cuvânt al Consiliului.

Potrivit unor surse judiciare, citate de agenţia de ştiri, Inspecţia Judiciară a solicitat Secţiei pentru procurori în materie disciplinară din cadrul CSM sancţionarea procurorului Ingrid Botezatu, prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui şi magistratul de şedinţă care nu a făcut contestaţie în cazul eliberării din arest a trei din cei şapte violatori.

Magistratul este acuzat de săvârşirea următoarelor abateri disciplinare - "exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă" şi "nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente".

Acţiunea disciplinară urmează a fi discutată de Secţia pentru procurori în materie disciplinară a CSM în cadrul şedinţei din 7 octombrie, urmând să decidă dacă magistratul va fi sau nu sancţionat.

Ce poate păţi magistratul? Conform legii, sancţiunile care pot fi aplicate magistraţilor sunt avertismentul, diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni; mutarea disciplinară pentru o perioadă de la o lună la 3 luni la o instanţă sau la un parchet, situate în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel ori în circumscripţia aceluiaşi parchet de pe lângă curtea de apel; revocarea din funcţia de conducere ocupată şi excluderea din magistratură.

Cazul tinerei violate din Vaslui

În toamna anului trecut, şapte tineri din Vaslui au sechestrat şi violat, ore în şir, o elevă de 18 ani, până când aceasta a leşinat. Potrivit declaraţiilor victimei, după ce a leşinat, tinerii au stropit-o cu alcool pentru a-şi reveni, după care au violat-o din nou. La niciun an de la viol, cei şapte, acuzaţi de viol în formă agravată şi lipsire de libertate în mod ilegal, au fost puşi în libertate, ceea ce a stârnit un val naţional de revoltă.

Cei şapte tineri au fost trimişi în judecată pe 8 decembrie 2014 în stare de arest preventiv. Pe 2 aprilie 2015, trei dintre tineri şi-au recunoscut faptele şi au cerut să fie judecaţi prin procedura simplificată, iar la acelaşi termen un magistrat a decis ca ei să fie judecaţi în arest la domiciliu.

Ulterior, instanţa a decis ca şi ceilalţi patru tineri care nu şi-au recunoscut vina să fie plasaţi în arest la domiciliu, măsură schimbată apoi cu controlul judiciar pentru toţi cei şapte acuzaţi.

Luni, la aproape un an de la fapte, în urma unei uriaş scandal public stârnit de faptul că tinerii erau cercetaţi în stare de libertate, instanţa a decis să-i trimită pe cei şapte după gratii.

Burada Ovidiu, cel care a racolat-o pe fată în staţia de autobuz şi dus-o în câmp, unde, împreună cu prietenii săi, au violat-o până la leşin, a fost condamnat la 8 ani şi patru luni de închisoare, în timp ce Petrică Bobâlceanu, Silviu Avădanei şi Andrei Burlacu au primit câte 7 ani de închisoare.

Ceilalţi tineri, Bogdan Boicu, Alin Rotaru şi Ioan Surleac, care au semnat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, au primit o pedeapsă mai blândă, de 5 ani şi 8 luni de închisoare. Cei şapte au mai fost obligaţi de instanţă la plata unor daune morale pentru fata abuzată, în sumă de 50.000 de lei.

În urmă cu două zile, avocata victimei violate de cei şapte tineri a făcut apel împotriva hotărârii pronunţate de Judecătoria Vaslui în acest caz, declarând că sentinţa este considerată prea mică de către clienta sa, în comparaţie cu suferinţa prin care a trecut, motiv pentru care a decis să o conteste atât pe latura civilă, cât şi pe cea penală.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.