Japonezii se întreabă dacă riscă un dezastru nuclear de similar celui de la Cernobîl

Problemele cu care se confruntă centrala nucleară Fukushima I, din Japonia, alimentează temerile că lumea riscă un nou dezastru atomic similar celui de la Cernobîl, din 1986, soldat cu peste 8.000 de morţi.

Exista riscul producerii unui nou Cernobil?

Experţii spun că această posibilitate este foarte redusă. Autorităţile înregistrează - şi vor continua să înregistreze - niveluri mult mai scăzute de radiaţii eliberate de centrala Fukushima I decât de la Cernobîl, potrivit lui Malcolm Grimston, expert pe probleme legate de energie, mediu şi dezvoltare la centrul de reflecţie Chatham House, de la Londra.

"Nu va fi Cernobîl pentru că, în momentul accidentului, reactorul respectiv funcţiona încă", a declarat el.

În plus, o greşeală de proiectare la reactorul de la Cernobîl a făcut ca acesta să genereze de aproximativ 500 de ori mai multă energie decât trebuia, potrivit expertului. "Nu numai că a explodat complet, explozia s-a produs chiar în mijlocul miezului radioactiv", a adăugat el.

În consecinţă, barele supraîncălzite de combustibil au fost aruncate în aer, formând un nor mare de substanţe radioactive, care a plutit peste o mare parte din URSS şi Europa.

Ce s-a inttamplat la centrala nucleara Fukushima?

Trei dintre cele şase reactoare ale centralei funcţionau atunci când s-a produs seismul. Reactoarele - date în folosinţă între 1970 şi 1979 - sunt proiectate pentru a se închide automat în cazul unui cutremur, iar generatoarele de urgenţă ar trebui să preia sarcina de a pompa apă în reactoare, pentru a le răci. Însă şi aceste generatoare s-au oprit după circa o oră, aparent din cauză că au fost inundate de tsunami, potrivit AIEA.

Sâmbătă, o explozie a distrus acoperişul şi pereţii clădirii în care se afla reactorul numărul 1, dar acesta nu a fost avariat şi nu s-au înregistrat scurgeri semnificative de radiaţii, potrivit oficialilor.

Apoi, sistemul de răcire al reactorului numărul 3 s-a defectat, ceea ce a determinat autorităţile să înceapă să pompeze apă de mare, într-un efort de a răci barele de combustibil şi a împiedica topirea lor.

Clădirea în care se afla reactorul numărul 3 a fost afectată luni de o explozie de hidrogen, soldată cu rănirea a 11 persoane.

Ce anume a provocat exploziile?

Grimston a declarat că o creştere a presiunii în recipientul reactorului este cea mai probabilă cauză. "Presupunerea mea este că temperatura din reactor creştea, o parte dintre piesele metalice care acoperă combustibilul s-au spart şi, la temperatură mare, acest combustibil poate intra în reacţie cu apa pentru a produce orxid de zirconiu şi hidrogen", a afirmat el. "Apoi, acest hidrogen se numără printre gazele care trebuie eliberate. După aceea, acest hidrogen se amestecă în aerul înconjurător", iar hidrogenul şi oxigenul pot forma un amestec cu potenţial explozibil, a adăugat el.

"Deci se pare că, deşi explozia nu a fost legată direct de procesele nucleare, a avut o legătură indirectă, deoarece hidrogenul era prezent din cauza a ceea ce s-a întâmplat în miezul reactorului", a subliniat Grimston.

Reactorul numărul 2 a prezentat probleme similare la sistemul de răcire.

Cat de grava este situatia?

"În mod clar situaţia este gravă pentru că nu este suficientă apă pentru a menţine combustibilul rece", a afirmat expertul.

Autorităţile japoneze pentru siguranţă nucleară au spus că există posibilitatea ca o parte din barele de combustibil să se fi topit. Aceasta ar fi o problemă gravă, pentru că topirea duce la scurgerea unei cantităţi importante de material radioactiv coţinut de barele de combustibil.

Deşi incidente precum topirea parţială a unei cantităţi mici de combustibil mai apar, cazurile în care majoritatea combustibilului se topeşte şi găureşte izolaţia metalică a reactorului sunt extrem de rare. Însă, chiar şi în primul scenariu, reactorul nu mai poate fi folosit după aceea.

A fost eiberat material radioactiv?

Autorităţile japoneze au informat marţi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) că la reactorul nr. 4 de la Fukushima Daiichi a luat foc un bazin cu reziduuri de combustibil nuclear, iar radiaţiile au fost emanate direct în atmosferă. Nivelul raportat al radiaţiilor în zona respectivă a fost 400 de milisiverţi pe oră.

Se consideră că o doză de peste 100 de milisiverţi pe an poate duce la cancer. AIEA foloseşte această unitate de măsură pentru a măsura dozele de radiaţii absorbite de corpul uman.

Însă nivelul de la Fukushima este de mii de ori mai mic decât cel de la Cernobîl.

Cat de periculos este?

Potrivit lui Grimston, cea mai mare problemă provocată de dezastrul de la Cernobîl a fost iodul radioactiv, care se fixează în glanda tiroidă şi poate duce la cancer.

El şi-a exprimat, însă, speranţa că persoanele care locuiesc în apropiere de centrala Fukushima I au primit pastile de iod, care saturează glanda tiroidă cu iod neradioactiv, pentru a nu mai absorbi iod radioactiv.

"La Cernobîl nu a putut obţine aceste pastile, pentru că era o zonă foarte săracă", a adăugat expertul.