Israelul deschide o misiune NATO

Israelul a fost un partener activ al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) timp de 20 de ani, dar legăturile mai strânse dintre cele două tabere au fost stânjenite de opoziţia venită din partea Turciei, o membră a alianţei vestice.

După întâlnirea de marţi cu preşedintele israelian Reuven Rivlin la sediul alianţei din Bruxelles, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că misiunea va ajuta la îmbunătăţirea cooperării dintre alianţa vestică şi Israel.

“Este esenţială ridicarea nivelului cooperării dintre NATO şi Israel, precum şi cu alţi parteneri ai Dialogului Mediteranean”, a precizat Stoltenberg, făcând referire la un forum pentru securitate la care vor participa Israelul, NATO şi naţiunile arabe cu care statul evreu nu are relaţiile oficiale.

“Violenţele şi instabilitatea care au cuprins Orientul Mijlociu şi Africa de Nord în anii recenţi reprezintă o ameninţare clară pentru securitatea tuturor naţiunilor noastre”, a declarat Stoltenberg.

Rivlin a declarat că deschiderea misiunii “va ajuta la consolidarea cooperării şi stabilirii de relaţii bune între Israel şi NATO. Ne va ajuta să împărtăşim cele mai bune practici şi informaţii”.

Israelul este aşteptat să schimbe informaţii cu NATO, precum şi să ofere expertiză în privinţa securităţii cibernetice.

Deschiderea unei misiuni israeliene la sediul NATO a fost susţinută de Turcia, care are cea de-a doua armată ca mărime în alianţă.

Deşi la un moment dat erau aliaţi regionali apropiaţi, Ankara şi Tel Aviv-ul s-au îndepărtat după ce un un comando israelian a atacat în 2010 nava umanitară Mavi Marmara care încerca să spargă o blocadă israeliană impusă asupra Fâşiei Gaza, controlată de Hamas. Nouă cetăţeni turci şi o persoană cu dublă cetăţenie turco-americană au fost ucişi în acel incident.

Prăbuşirea relaţiilor diplomatice în urma raidului a dus la o schimbare a alianţelor geopolitice din estul Mediteranei, în condiţiile în care Turcia a urmărit o politică externă mai robustă şi intervenţionistă în Orientul Mijlociu.

Totuşi, acum, politica externă a Ankarei de tipul “zero probleme cu vecinii” este tot mai pusă la încercare, ţara fiind tot mai izolată diplomatic pe toate fronturile.

Relaţiile cu Rusia s-au tensionat după ce forţele aeriene ale Turciei au doborât un bombardier rusesc anul trecut, iar kurzii sirieni aliaţi cu rebelii kurzi din Turcia militează pentru o regiune autonomă de facto la graniţa sudică a ţării, proiectul fiind sprijinit de SUA. Între timp, conflictul din Siria nu pare să ajungă la un final, ci continuă să aibă implicaţii în afara graniţelor.

Unii analiştii consideră că îmbunătăţirea relaţiilor cu Israelul face parte dintr-o recalibrare a politicii externe turceşti în Orientul Mijlociu.

Anii de discuţii diplomatice întrerupte au eşuat să ducă la o reapropiere între cele două ţări, dar acum ambele tabere au decis că vine momentul normalizării relaţiilor.

Turcia cere compensaţii pentru victimele raidului din 2010 şi scuze în privinţa ambelor incidente, iar Israelul pare să cadă de acord, dar un punct major al neînţelegerilor rămâne încă blocada israeliană din Fâşia Gaza. Turcia cere ca Israelul să ridice blocada asupra regiunii controlate de mişcarea Hamas.

Vicepremierul turc Numan Kurtulmuş a declarat marţi că s-a produs un progres clar în ceea ce priveşte normalizarea relaţiilor dintre cele două ţări, dar acordul încă nu a ajuns în punctul său final.

“Există trei lucruri pe care le-am cerut încă de la bun început: scuze, compensaţii şi uşurarea sau ridicarea totală a blocadei asupra Gaza”, a declarat el postului privat de televiziune NTV, adăugând că Fâşia Gaza a devenit o “închisoare în aer liber”.