Zelenski promite să nu trădeze Ucraina după ce SUA prezintă un plan care cere concesii

Preşedintele Volodimir Zelenski a făcut apel la unitate către ucraineni vineri şi a promis că nu va trăda niciodată Ucraina, într-un discurs solemn adresat naţiunii după ce Statele Unite au prezentat Kievului un plan de pace care susţine cererile Rusiei, transmite Reuters.

Vorbind în faţa sediului său, un loc pe care îl foloseşte rar pentru discursuri importante, Zelenski a spus că Ucraina încearcă să-şi păstreze libertatea, menţinând în acelaşi timp sprijinul celui mai important aliat al său.

„Acesta este unul dintre cele mai dificile momente din istoria noastră. Presiunea asupra Ucrainei este acum una dintre cele mai mari. În acest moment, Ucraina se poate confrunta cu o alegere foarte dificilă – fie să-şi piardă demnitatea, fie să rişte să piardă un partener important”, a spus el.

„Voi lupta 24 de ore din 24, 7 zile din 7, pentru a mă asigura că cel puţin două puncte din plan nu sunt trecute cu vederea – demnitatea şi libertatea ucrainenilor”, a spus Zelenski.

Washingtonul a prezentat Kievului un plan în 28 de puncte, care solicită Ucrainei să cedeze teritoriu, să accepte limitări ale armatei sale şi să renunţe la ambiţiile de a adera la NATO.

Două surse familiarizate cu problema au declarat pentru Reuters că Washingtonul a acordat Ucrainei o săptămână pentru a accepta cadrul.

Planul de pace propus de SUA cedează mari porţiuni din Ucraina controlului rus

Planul de pace în 28 de puncte, susţinut de SUA, acordă Rusiei controlul de facto asupra Luhansk, Doneţk şi Crimeea; îngheaţă linia frontului în Herson şi Zaporijie şi creează o zonă demilitarizată între linia frontului actuală şi graniţa cu Doneţk.

Însă cererea planului privind condiţii pe care Kievul le-a respins în trecut ca fiind o capitulare ar putea pune la încercare stabilitatea societăţii ucrainene după aproape patru ani de război neîncetat.

„Rusia obţine tot ce doreşte, iar Ucraina nu obţine prea multe. Dacă Zelenski acceptă acest lucru, prevăd o instabilitate politică, socială şi economică enormă în Ucraina”, a declarat Tim Ash, de la grupul de reflecţie britanic Chatham House.

Liderii europeni, care nu au fost consultaţi cu privire la planul în 28 de puncte, şi-au exprimat sprijinul ferm pentru Kiev.

„Cu toţii dorim ca acest război să se termine, dar modul în care se termină este important.

Rusia nu are niciun drept legal la concesii din partea ţării pe care a invadat-o”, a declarat şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas. „Acesta este un moment foarte periculos pentru toţi.”

Oficialii americani, apărându-şi planul, au declarat că acesta a fost elaborat după consultări cu Rustem Umerov, secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, un aliat apropiat al lui Zelenski, care a ocupat funcţia de ministru al Apărării până în iulie.

Umerov „a fost de acord cu majoritatea planului, după ce a făcut câteva modificări, şi l-a prezentat preşedintelui Zelenski”, a declarat joi un oficial american de rang înalt.

Umerov a negat că ar fi fost de acord cu vreunul dintre termenii planului şi a spus că a jucat doar un rol tehnic în organizarea discuţiilor: „Nu am furnizat nicio evaluare şi, cu atât mai puţin, nicio aprobare a vreunui punct. Acest lucru nu ţine de competenţa mea şi nu corespunde procedurii”, a scris el pe Telegram.

Kremlinul, la rândul său, a declarat că Rusia nu a primit nimic oficial din partea Statelor Unite cu privire la un plan de pace. Kievul ar trebui să ia o „decizie responsabilă” şi să o facă acum, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Planul, a cărui copie a fost publicată de Axios, ar impune Ucrainei să se retragă din teritoriile pe care le controlează încă în provinciile estice pe care Rusia susţine că le-a anexat, în timp ce Rusia ar renunţa la suprafeţe mai mici de teren pe care le deţine în alte regiuni.

Ucraina ar fi exclusă definitiv din alianţa militară NATO, iar forţele sale armate ar fi limitate la 600.000 de soldaţi. NATO ar fi de acord să nu staţioneze niciodată trupe acolo.

Sancţiunile împotriva Rusiei ar fi ridicate treptat, Moscova ar fi invitată să revină în grupul G7 al ţărilor industrializate, iar activele ruseşti îngheţate ar fi reunite într-un fond de investiţii, Washingtonul primind o parte din profituri.

Una dintre principalele cereri ale Ucrainei, aceea de garanţii executorii echivalente cu clauza de apărare reciprocă a alianţei NATO pentru a descuraja Rusia să atace din nou, este tratată într-o singură frază, fără detalii: „Ucraina va primi garanţii solide de securitate”.

Trump, care s-a întors la putere în acest an promiţând să pună rapid capăt războiului, a acceptat unele dintre justificările Rusiei pentru invadarea vecinului său în 2022, exprimând în acelaşi timp o oarecare nerăbdare faţă de Moscova.

Luna trecută, el a anulat un summit propus cu Vladimir Putin şi a impus sancţiuni celor două principale companii petroliere ruseşti, care vor intra în vigoare vineri, termenul limită stabilit de Washington pentru ca firmele străine să reducă achiziţiile de petrol rusesc.