Ce se va întâmpla la următoarele alegeri? "Georgescu şi Şoşoacă vor avea dreptul să candideze" - Cunoscut judecător explică de ce

CCR nu are niciun temei legal în prezent să îi interzică lui Călin Georgescu să candideze la următoarele alegeri, crede fostul judecător Cristi Danileţ. În opinia magistratului, atât lui Georgescu, cât şi Dianei Şoşoacă, pe care CCR-ul a scos-o din joc înainte de primul tur, ar trebui să li se permită să intre în cursa pentru Cotroceni.

Potrivit lui Danileţ, CCR a făcut greşeli în lanţ, de la eliminarea Dianei Şoşoacă până la anularea alegerilor. Judecătorul a explicat într-un amplu interviu acordat Epoch Times, că alegerile nu pot fi anulate doar în baza unor informaţii de la servicii ci că trebuie ca Parchetul să furnizeze dovezi. Iar în cazul în care Parchetul vine cu dovezi că un candidat a viciat procesul electoral, soluţia e să fie eliminat acesta şi în cursă să intre cel de al doilea clasat, nu să se reia tot procesul.

Danileţ a mai punctat că în opinia Comisiei de la Veneţia se arată clar că dacă s-au fraudat alegerile şi s-au reluat, nu se poate înlătura un om din cursă, nu i se poate interzice să candideze din nou decât dacă a fost condamnat.

"Aşadar, nu există motive de înlăturare a lui Georgescu", spune Danileţ.

Judecătorul a mai atras atenţia că decizia CCR a creat precedente periculoase: "Şi eu vă întreb, ce facem noi dacă la următoarele alegeri extremiştii câştigă majoritatea în Parlament, Doamne fereşte! Dacă câştigă extremiştii majoritatea la următoarele alegeri, o să aibă şi Curtea de partea lor şi o să-ţi anuleze alegerile din 4 ani în 4 sau 5 ani. De ce? Pe diverse motive, netransparente. Curtea o să invoce tot felul de fraude: că au primit informaţii de la servicii. Pentru că viitorul preşedinte, dacă va fi extremist, va numi şi şeful serviciilor, iar şefii serviciilor, de fiecare dată când vor fi alegeri, vor furniza informaţii că un stat străin sau că "extratereştrii intervin în alegerile din România." Şi Curtea, de fiecare dată, o să anuleze", a declarat el.

Redăm interviul acordat de Cristi Danileţ

Reporter: Ce credeţi că o să întâmple la următoarele alegeri? Va putea să candideze Călin Georgescu? I se va permite?

Cristi Danileţ: Să lămurim mai întâi cu raportul Comisiei de la Veneţia. Decizia Curţii Constituţionale rămâne în picioare. Ea nu este răsturnată, nu este invalidată. Ne dăm seama cu toţii că este greşită, dar n-ai ce face. Este o decizie dată de un organ constituţional care trebuie respectată. De aici încolo nu se mai poate discuta despre decizii de reluare.

Prin urmare ne vedem cu toţi la următoarele alegeri. La următoarele alegeri se pune problema ce se întâmplă cu unii candidaţi.
De exemplu, Şoşoacă. Are dreptul sau nu să candideze Şoşoacă? Bineînţeles că are dreptul. Dacă Curtea şi-ar respecta propria jurisprudenţă, adică să repete hotărârea greşită pe care a dat-o cu Şoşoacă, suntem într-o mare încurcătură. Pentru că atunci când înlături un om dintr-o cursă, trebuie să motivezi foarte bine de ce e înlăturat din cursă şi să-i acorzi dreptul la un proces echitabil.
Adică să inviţi omul să explice, să-şi facă propriile apărări. Ceea ce în primul caz, cel al Dianei Şoşoacă, nu s-a făcut. De aici bănuiesc că ea va trebui să rămână în cursă.

Apoi, un alt candidat, Georgescu. De ce să-l înlăturăm pe Georgescu din cursă? Ce a făcut? Nu există nicio dovadă că el a fraudat primul tur de alegeri, ceea ce s-a întâmplat data trecută. În plus, acum Comisia de la Veneţia spune în mod clar: numai dacă este condamnată o persoană pentru fraudă, poţi să o înlături. Există un paragraf în opinia Comisiei care spune aşa: dacă s-au fraudat alegerile şi s-au reluat, nu pot înlătura un om din cursă să nu recandideze decât dacă a fost condamnat. Aşadar, nu există motive de înlăturare a lui Georgescu.

Reporter: Şoşoacă a fost împiedicată de CCR să candideze pe motiv ca declaraţiile ei publice sunt un argument că aceasta va fi un preşedinte care nu va respecta valorile democraţiei şi va pune în pericol apartenenţa României la UE şi NATO. Un argument similar ar putea fi invocat la următoarea rundă de alegeri şi în cazul lui Călin Georgescu. Credeţi că pot fi scoşi din cursă de CCR numai pe baza discursurilor lor şi a ideilor pe care le promovează, idei considerate de o parte din societate ca fiind periculoase pentru democraţie şi minând apartenenţa noastră la UE şi NATO?

Cristi Danileţ: Nu, sub nicio formă. Un discurs care ni se poate părea nouă extremist, poate fi doar combătut de către alegători prin vot. Nicio instituţie, statul, nu trebuie să intervină în libertatea ta de exprimare. Campania electorală este o perioadă în care unii vin şi promit marea cu sarea iar alţii critică foarte mult modul în care funcţionează instituţiile, Europa, lumea. E treaba lor. Părerea mea e că candidaţii trebuie lăsaţi să-şi exprime punctele de vedere.

Unii să critice, alţii să combată criticile, ca noi să asistăm la o adevărată dezbatere. Adică nu ştiu de ce ar trebui să votez pe unul care îmi spune că îmi majorează pensia de trei ori. Asta de ce ar fi credibil? Şi unul care vine şi se spune UE nu este bun, îl înlăturăm pe al doilea din cursă. De ce nu îl înlăturăm pe primul care promite o minciună?

Reporter: Sunt şi voci care vorbesc despre afectarea interesului ţării, de instigare la ură etc., există oameni care spun: "dom'le, legal, nelegal, dacă lui Hitler i s-ar fi interzis să ajungă la putere, multe nenorociri ar fi fost evitate". Sigur, e o îngroşare aici, nu suntem în scenariul acela, multă lume îşi pune însă întrebarea unde se trage linia între libertate de exprimare şi discursuri care pot afecta soarta unei ţări. Dacă reuşeşti să convingi oamenii că NATO va ataca Rusia de la Deveselu şi că Occidentul e rău, că şansa ta e înţelepciunea rusească...

Cristi Danileţ: Avem în Constituţie, într-adevăr, scrie că libertatea de exprimare are anumite limite. De exemplu, afectarea demnităţii persoanei, instigarea la ură, la separatism teritorial, da. Dar nu avem nici o condamnare, nici o investigaţie nici o condamnare a unor candidaţi pentru asemenea fapte. Deci una este în campanie să fii critic şi alta este să săvârşeşti infracţiuni.

Dacă se săvârşeşte o infracţiune, atunci da, persoana trebuie condamnată şi înlăturată din cursă. Dar să fie înlăturată doar pentru discurs, părerea mea este că este exagerat. Ceea ce s-a întâmplat în cazul lui Şoşoacă este exagerat. Nu au fost motive pentru înlăturarea ei. Curtea a greşit, aici e clar că a greşit, şi ca motive de temei, de fapt, că nu a descris ce anume a comis Şoşoacă. Nu scrie nimic în decizia CCR, iar în al doilea rând a greşit în procedură, pentru că nu a invitat-o pe femeie să îşi facă propria apărare. Ea nu s-a putut apăra.

Reporter: În opinia dvs., după ce au apărut informaţii în spaţiul public că a fost intervenţia unui actor statal străin, s-au desecretizat documentele CSAT, cum ar fi trebuit să procedeze CCR?

Cristi Danileţ: CCR-ul trebuia să ceară Parchetului probe. Probele, dovezile nu se cer şi nu se primesc de la serviciile secrete. Nu există nicio procedură prin care serviciile secrete pot furniza informaţii unui organ al statului care ia decizii. Probele se furnizează doar de către procuror sau instanţă. În cazul de faţă, serviciile ar fi trebuit să îi înştiinţeze pe procurori, procurorii să înceapă ancheta şi să dea un răspuns oficial către Curte.

În momentul de faţă, în cazul reluării alegerilor Curtea nu spune că a intervenit un stat străin şi nu îl identifică. Nu spune cum a intervenit, nu spune dacă s-au dat bani, unde s-au dat, cum s-au finanţat, unde s-a deturnat campania şi, mai ales, cum se ajunge ca deturnarea unei campanii electorale să ducă la afectarea voturilor. Adică, am înţeles, au existat 100.000 de conturi create pe TikTok. Cum a influenţat asta alegătorul care s-a dus la urnă şi a pus ştampila? În ce sens a fost influenţat? Cum s-a deturnat rezultatul alegerilor?

Curtea trebuia să explice foarte amănunţit lucrurile acestea: cine a intervenit, când a intervenit, cum a intervenit, câte conturi s-au creat, câţi bani s-au dat, cine a fost favorizat? Or, Curtea nu spune nimic în motivarea din 6 decembrie, ci doar că „din informaţii se pare că a intervenit un actor statal străin sau o entitate statală şi că ar fi favorizat pe unul dintre candidaţi”, fără să spună cine este candidatul, fără să spună cine e candidatul. Deci Curtea nu face o judecată, nu indică statul străin şi nu indică candidatul.

Reporter: Am înţeles. Acum, nu vreau să fac pe avocatul diavolului, dar spuneţi că CCR trebuia să ceară de la Parchet dovezi că aşa e legea... Bun, dar dacă Parchetul furniza dovezile după 50 de ani? Uitaţi-vă la dosarul Revoluţiei, la Mineriade – o anchetă la Parchet poate dura decenii la noi... Ce se întâmpla atunci? Alegerile erau lăsate să meargă mai departe şi peste câţiva ani aflam că au fost fraudate?

Cristi Danileţ: Nu eu spun, Comisia de la Veneţia spune. Trebuie să înţelegem că ceea ce dau într-adevăr serviciile secrete ale statului sunt informaţii. Ele nu sunt dovezi. Informaţiile înseamnă bârfe, zvonuri, chestii neconfirmate. Astea sunt informaţiile. Informaţiile nu au nicio valoare juridică. Ele se furnizează către Parchet, care începe o anchetă, iar Parchetul trebuie să adune dovezi. Noi, populaţia de bună credinţă, de unde ştim?

Ca om, şi mie îmi displac Şoşoacă şi Georgescu. Dar ca jurist, vreau să ştiu ce este în spate. Adică, cum au fost ajutaţi oamenii aceştia? De către cine? Când vin trei oameni de la servicii şi îmi spun lucrul ăsta, dă-mi voie să nu cred. Dă-mi voie să nu cred. Alea sunt informaţii. Repet, bârfe, zvonuri, chestii neconfirmate. Astea însemna informaţiile.

Când Serviciile ştiu sigur cine a dat, când a dat, ce s-a dat, acele documente, dovezi, hârtii, declaraţii trebuie adunate de Parchet. Numai Parchetul poate să furnizeze dovezi credibile. Şi, mai mult, dupăParchet trebuie să urmeze instanţa. Da, ştiu, procedurile durează, într-adevăr. Procedurile pot dura luni, ani sau zeci de ani, că în cazul dosarului Revoluţiei. Nu are decât Parchetul, la Înalta Curte, să facă o divizie specială care să se ocupe în perioada asta numai de asta.

Părerea mea este că nu-ţi trebuie mai mult de două-trei luni să strângi toate dovezile pe care serviciile le-au adunat într-o săptămână. Ca să fim serioşi, că asta a fost, de când s-au adunat în CSAT până s-au declasificat actele au durat o săptămână. Atât. Dacă serviciile, într-o săptămână, au putut să adune informaţii, Parchetul în trei luni până în martie putea să adune probe.

Reporter: Care ar fi trebuit să fie dovezile ca să-l scoată pe Călin Georgescu din cursă şi în locul lui să intre în turul 2 următorul clasat?

Cristi Danileţ: Finanţare nelegală în timpul campaniei, adică a primit bani, el sau cei din jurul lui, din camarila lui, au primit bani din afară, special pentru campanie, pe care nu i-au raportat, că cei care au făcut filmuleţele pe TikTok şi au plătit influencerii erau din jurul lui, prin urmare era din staful lui, aşadar au fraudat campania, cam asta.

Deci, dovezile înseamnă bani care s-au trecut dintr-un cont în altul, înseamnă audieri cu oameni din jurul lui, influencerii care au fost plătiţi, cam asta era pentru campanie. Dacă e vorba de stat străin, atunci, cu siguranţă, trebuiau viramente bancare, să existe viramente bancare, martori, filmări, de ce nu? Poate că serviciile au filmări, au dus filmările alea undeva? Toate lucrurile astea trebuiau documentate.

Ce vreau să spun, ca o concluzie, este că democraţia are trei piloni. Pe o parte este vocea poporului, care trebuie să se exprime la alegeri cu privire la conducători. Pe altă parte, sunt drepturile omului care trebuie respectate, de aceea, fiecare individ trebuie să ştie exact de ce este înlăturat din cursă în cazul în care este candidat. Şi trebuie lăsat să vorbească, să îşi prezinte apărarea în cazul nostru la Curtea Constituţională şi, din al treilea rând, statul de drept, principiul egalităţii. Adică, o procedură trebuie să fie transparentă, trebuie să fie scrisă în primul rând, trebuie să existe clar. De exemplu, în cazul nostru, Curtea Constituţională poate, din oficiu, să se autosesizeze şi să-şi revoce propriul hotărâri. Noi nu avem scris aşa ceva nicăieri. Noi nu avem proceduri care... Curtea Constituţională trebuie să invite oamenii să-şi facă apărarea. Curtea Constituţională trebuie să-şi motiveze hotărârile. Curtea Constituţională trebuie să prezinte publicului hotărârea deja motivată, nu ca în cazul Georgescu, când mai întâi a apărut pe site şi apoi a apărut în monitor oficial. Când pe site a apărut doar dispozitivul şi apoi motivarea.

Ei, toate lucrurile astea nu sunt în regulă în România. Cumva Comisia de la Veneţia ne spune: Vedeţi că sunt nişte chestii care, la un moment dat, nu sunt reglementate foarte bine. Dar nu le-au spus neapărat cu privire la România, le-au spus aşa, cu privire la toate statele: aşa ar trebui să fie toate statele europene.

Repet, o democraţie se bazează pe trei pilori: vocea poporului, drepturile individului şi proceduri legale sau statul de drept sau principiul legalităţii. La noi scârţăie toate.

Astfel de greşeli nu mai trebuie să se repete. Eu acum, ca om a legii, spun: Decizia CCR, bună, rea trebuie respectată. Nu ştiu să discute.

Să reiau alegerile, de la zero. Dar îmi pun problema. Dar cât mai continuăm aşa, cu erori? Am început cu Şoşoacă, am ajuns deja la a patra greşeală cu Georgescu. Nu-i în regulă.

Ce avem noi acum în România? Se anulează nişte alegeri, nimeni nu răspunde, niciun candidat nu este anchetat, dar niciunul, de la servicii nimeni nu-şi dă demisia, Parchetul nu ne spune, au anchete, nu au anchete în derulare. Ministrul Justiţiei o dă cotită că i-am urmărit declaraţiile zilele astea, CCR nici măcar purtător de cuvânt nu are... Noi mergem înainte, ne prezentăm de nou la vot. Eu întreb, dacă la vot apar iar conturi de influencer pe TikTok, care îl laudă pe Georgescu. Ce facem, anulăm din nou?