În România nu există noţiunea de contract democratic (istoric francez)

Uniunea Europeană (UE) se confruntă cu deriva anti-democratică a unor ţări din fostul bloc comunist. România este acuzată că aduce atingere statului de drept, afirmă Catherine Durandin, profesoară la Institutul Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale (INALCO), într-un interviu acordat joi canalului France 24.

Acum doi ani, conservatorul Viktor Orban se instala în fruntea guvernului ungar şi elabora o nouă Constituţie considerată antidemocratică de Comisia Europeană. Acum, România este cea care provoacă îngrijorarea UE, spune aceasta. În faţa acestor derive, Europa a chemat Bucureştiul la ordine. În raportul de miercuri, Comisia Europeană critică atingerile 'sistematice' aduse statului de drept de către guvernul român şi îl somează să remedieze rapid situaţia.

Referindu-se la suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, Catherine Durandin afirmă că nu este vorba de 'o lovitură de stat, deoarece destituirea preşedintelui Traian Băsescu trebuie să fie validată prin referendumul din 29 iulie'. 'Totuşi, accesul la putere s-a derulat în afara oricăror reguli democratice', spune aceasta.

Răspunzând unei întrebări referitoare la faptul că instanţelor europene le este greu să impună regulile jocului democratic în Europa de Est, Catherine Durandin a afirmat că 'Europa dispune de mijloace limitate' pentru a face acest lucru şi ei înseşi îi lipseşte 'unitatea şi vehiculează două viziuni asupra puterii'.

Între Estul şi Vestul Europei există, potrivit istoricului, 'o prăpastie de cultură politică'. 'După căderea comunismului, am crezut că era posibil un proces de democratizare. Dar nu împărtăşim aceeaşi cultură şi toate mijloacele sunt bune pentru acapararea puterii în România. A dispărut teama, dar puterea este în continuare instrumentalizată. Nu există noţiunea de 'contract democratic', nici de integrare a conceptului de stat de drept. Dacă o lege nu convine, este schimbată. Legea este un instrument ca celelalte', acuză Catherine Durandin.

În anii 1990, România s-a luptat ca să se integreze în UE, dar în 2010, în momentul crizei, s-a produs o schimbare, potrivit istoricului francez, care adaugă că 'austeritatea impusă de Bruxelles şi de Fondul Monetar Internaţional (FMI) a fost percepută drept o constrângere şi o pedeapsă'.

'Băsescu, care s-a bucurat de o mare popularitate în 2005 şi 2006, mai ales pentru că a acţionat cu abilitate în favoarea parteneriatului cu Occidentul şi Statele Unite, a devenit foarte nepopular în momentul crizei. În 2009-2010, el a fost brutal şi arogant, impunând într-un mod abrupt austeritatea şi linia FMI. (...) Populaţia nu a înţeles şi măsurile au fost foarte greu de acceptat', precizează Catherine Durandin.

'În prezent, în Europa frontierele nu au dispărut, deoarece România nu face parte din spaţiul Schengen. În consecinţă, a început să apară un discurs antieuropean, chiar din partea liberalilor. Chiar Crin Antonescu a folosit o retorică naţionalistă vinerea trecută spunând că 'suntem un popor suveran, nu primim ordine de la nimeni'. În perioadă de criză, recurgerea la naţionalism este arma clasică pentru liniştirea popoarelor' - conchide Catherine Durandin în interviul acordat France 24.