UE este lipsită de un mecanism pentru a împiedica derapajul unor ţări membre de la principii de bază
alte articole
Presa internaţională comentează pe larg rapoartele de miercuri privind reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei în România şi Bulgaria, documente elaborate în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV). Mai multe analize remarcă faptul că UE este lipsită de un mecanism şi de criterii adecvate pentru a împiedica abaterea unor ţări membre de la principii de bază.
La cinci ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România a făcut obiectul unor critici publice neobişnuit de dure, miercuri, privind respectarea valorilor democratice, în contextul în care Comisia Europeană a anunţat o monitorizare intensificată a ţării, scrie New York Times.
România şi Bulgaria au aderat la UE în 2007, dar cu condiţia să fie supuse unor evaluări periodice la Bruxelles, din cauza preocupărilor legate de corupţie şi crima organizată în cele două ţări. Comisia Europeană ar fi putut decide miercuri să întrerupă rapoartele, care sunt văzute ca un stigmat la Bucureşti şi Sofia, dar a optat în schimb pentru a continua monitorizarea.
'Au fost înregistrate progrese atât în Bulgaria cât şi în România, dar procesul nu este încă durabil şi ireversibil', a declarat Mark Gray, purtător de cuvânt al Comisiei. 'Accentul se pune foarte mult acum pe trecerea la punerea în aplicare'', a adăugat Gray.
În timp ce Bulgariei i-a fost acordat un răgaz suplimentar până la sfârşitul lui 2013, înainte de următorul său raport, României i s-a spus că este nevoie de acţiune 'urgentă' pentru a-şi demonstra angajamentul faţă de statul de drept, după ce o dispută între guvernul nou ales şi preşedintele ţării a provocat o criză constituţională.
Într-o declaraţie făcută la Bucureşti, premierul Victor Ponta a apreciat raportul drept 'echilibrat' şi a afirmat că România ar trebui ''să tragă concluziile necesare'.
Diplomaţi de la Bruxelles nu-şi amintesc să fi existat o ocazie anterioară în care Comisia să fi pedepsit atât de aspru un stat membru, subliniază ziarul american. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a avut o susţinere puternică din mai multe capitale, inclusiv de la Berlin. Ministrul german de externe, Guido Westerwelle, a afirmat într-o declaraţie: 'Noi nu trebuie să permitem să se întâmple încălcări împotriva valorilor noastre comune europene, dintre care democraţia şi statul de drept sunt centrale''.
Heather Grabbe, directoarea ''Open Society Institute-Bruxelles'', sprijinit de filantropul miliardar George Soros, a salutat limbajul dur, dar a declarat că UE are nevoie de metode mai bune decât presiunea colegială pentru a asigura că toţi membrii săi aderă la reguli. 'Problema rămâne aceea că UE nu are un mecanism stabilit şi un set de criterii privind standardele democratice, care să fie transparent şi să se aplice tuturor statelor membre', a spus Grabbe într-un e-mail pentru New York Times.
Potrivit cotidianului newyorkez, disputele politice din România au cântărit asupra economiei în dificultate a ţării, care este condiţionată de un împrumut de 5 miliarde de euro (6 miliarde dolari), de la FMI. Fondul a amânat trimiterea unei misiuni de evaluare la Bucureşti, până la 31 iulie, după referendumul privind suspendarea preşedintelui. Între timp, moneda României, leul, a coborât la minimul avut vreodată în raport cu euro.
Wall Street Journal (WSJ) apreciază că UE a emis o mustrare aspră guvernului din România, ţară care este unul dintre membrii cei mai noi şi mai săraci ai blocului, spunând că maşinaţiuni politice au subminat democraţia tânără a ţării şi solicitând extinderea monitorizării pentru a asigura domnia legii.
UE, un club de democraţii liberale, a depus eforturi pentru a preveni ceea ce apreciază a fi derapajul standardelor în rândul unor membri, suscitând însă plângeri potrivit cărora blocul este lipsit de instrumente adecvate şi de voinţa politică pentru a împiedica abaterea de la principii de bază.
Potrivit WSJ, Comisia Europeană a ţinut piept neconcludent Ungariei timp de mai mult de un an privind probleme ce merg de la independenţa sistemului judiciar şi Banca centrală până la libertatea mass-media. Astfel de conflicte au fost o diversiune nedorită în contextul în care liderii UE abordează criza datoriei care a acaparat continentul.
Disputa politică de la Bucureşti a ridicat întrebari cu privire la capacitatea României de a îndeplini cerinţele acordurilor sale de împrumut cu UE şi FMI, împingând moneda ţării, leul, în jos considerabil faţă de euro, subliniază şi WSJ.
Barroso a declarat că o nouă evaluare va fi efectuată înainte de sfârşitul anului. Potrivit cotidianului financiar american, acest lucru ar putea afecta aderarea României la spaţiul Schengen, un obiectiv important al ţării.
Stânga resurgentă din România a fost blocată în acest an într-o luptă cu politicieni de centru-dreapta anterior dominanţi, care şi-au pierdut popularitatea pe fondul nemulţumirii profunde provocate de reducerile bugetare şi al acuzaţiilor de corupţie şi clientelism, aminteşte WSJ.
Irish Times relevă că încercarea de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu este doar unul din demersurile premierului Victor Ponta de a-şi asigura propria putere.
Premierul social-democrat a intrat în conflict cu partenerii săi din UE în contextul în care încearcă să-l demită pe preşedintele nepopular de centru-dreapta, Traian Băsescu, potrivit publicaţiei. În pofida infirmărilor sale, Ponta este acuzat de subminarea atât a statului de drept cât şi a independenţei sistemului judiciar fragil al ţării, comentează ziarul irlandez.
Situaţia reaminteşte tensiunile neplăcute cu Ungaria premierului Viktor Orban, care a intrat sub focul criticii anul acesta şi anul trecut pentru ştirbirea independenţei Băncii centrale, a sistemului judiciar şi a organismului de protejare a datelor.
Alături de Bulgaria, România a fost supusă unei monitorizări speciale a UE ani de zile în ceea ce priveşte reforma judiciară şi domnia legii. Progresul este lent în fiecare caz, dar evenimentele recente au aruncat asupra lui Ponta şi guvernului său o lumină deosebit de defavorabilă, este de părere Irish Times.
Premierul român şi-a folosit ampla majoritate parlamentară pentru a determina suspendarea lui Băsescu în urmă cu două săptămâni, o măsură care va duce la organizarea unui referendum duminică, 29 iulie, privind continuarea mandatului preşedintelui. Ziarul irlandez aminteşte că noul proces de suspendare survine la scurt timp după condamnarea la închisoare a fostului premier şi mentor al lui Ponta, Adrian Năstase, pentru corupţie, fapt care l-a determinat pe Băsescu să spună că manevrele guvernului împotriva sa sunt motivate de teama unor urmăriri penale ulterioare.
Campania lui Ponta împotriva preşedintelui nu este decât una dintre mai multe măsuri luate pentru a-şi consolida puterea, subliniază şi această publicaţie. L-a înlocuit pe Avocatul Poporului oficial, a încercat să reducă competenţele Curţii Constituţionale şi a anulat puterea unei comisii academice care a constatat că mari părţi din teza sa de doctorat au fost plagiate. Aceste măsuri şi altele au fost primite incontestabil cu răceală, mai scrie Irish Times în analiza sa.
La început, Ponta a negat că ar fi făcut ceva reprobabil, dar în cele din urmă a cedat, declarând că va aborda fiecare din cele 11 solicitări specifice stabilite de Comisia Europeană.
Presiunea asupra Curţii Constituţionale din partea unor membri ai guvernului şi înalţi politicieni a fost apreciată drept 'intervenţii inacceptabile' împotriva unei instituţii judiciare independente. 'Guvernul şi toate nivelurile politice trebuie să respecte separarea puterilor. Ei trebuie să respecte cu stricteţe, de asemenea, independenţa justiţiei', spune Comisia.
Niciunul dintre aceste demersuri nu poate ajuta campania României de a fi admisă în spaţiul Schengen din care şi România şi Bulgaria rămân excluse, relevă şi ziarul irlandez. 'Fără evoluţiile recente am fi văzut într-adevăr, un limbaj diferit în raport', a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei atunci când a fost întrebat miercuri dacă disputa a subminat eforturile ţării privind Schengen.
EUobserver notează că Jose Manuel Barroso a criticat guvernul român pentru subminarea încrederii în statul de drept, dar aceste declaraţii puternice vin în contradicţie cu faptul că Bruxellesul are puţine puteri executorii în acest domeniu.
Un comisar a recunoscut că a fost 'şocat' de atitudinea arogantă a politicienilor români atunci când le explică oficialilor UE rolul celor mai înalte instanţe a ţării.
În ultimele săptămâni, premierul Ponta, un social-democrat, a ignorat hotărârile Curţii Constituţionale, a concediat Avocatul Poporului şi a acţionat pentru suspendarea preşedintelui. Bruxellesul a răspuns cerându-i lui Ponta să pună în aplicare o ''to-do list'' în 11 puncte pentru a restabili domnia legii în ţară. Ponta a fost de acord într-o scrisoare, dar Comisia aşteaptă acum să vadă dacă el îşi respectă promisiunile. Cu toate acestea, Comisia are puţine ''arme'' în arsenalul său, ţine să sublinieze şi EUobserver.
România, ca şi Bulgaria, s-a aflat sub monitorizare politică suplimentară de la aderarea la UE în urmă cu cinci ani. Progresele înregistrate de cele două ţări în lupta împotriva corupţiei sunt rezumate într-un raport anual, aminteşte sursa menţionată.
La celălalt capăt al scalei se află posibilitatea de a suspenda drepturile de vot ale României. De obicei denumit 'opţiunea nucleară', Articolul 7 rămâne o parte netestată a Tratatului de la Lisabona. Există reticenţă de a-l folosi deoarece este o sancţiune puternică.
Comisarul european pentru justiţie, Viviane Reding, a menţionat această posibilitate colegilor ei în timpul discuţiei de miercuri despre România, notând că dacă raportul nu reuşeşte să aducă schimbări concrete, Articolul 7 este singura opţiune rămasă.
Este pentru a doua oară în acest an când UE discută după cât se pare un abuz asupra democraţiei al unui stat membru. Ungaria a fost puternic criticată în primăvară pentru introducerea unor legi care au subminat sistemul judiciar. Posibila utilizare a Articolului 7 a fost invocată şi cu acel prilej. Dar un diplomat al unui stat membru a remarcat: 'Nu este o armă de folosit prea devreme, în caz contrar ce mai rămâne?' Acelaşi diplomat a remarcat, de asemenea, dificultatea în obţinerea unui consens pe aceasta temă. Politicienii naţionali sunt conştienţi de faptul că deschiderea unei examinări minuţioase asupra unei ţări ar putea duce la o examinare nedorită a propriilor slăbiciuni interne, comentează EUobserver.
