In memoriam: "Alo, tovarăşi, staţi liniştiţi la locurili voastre!"

După 27 de ani grei, încărcaţi de nevoia de a supravieţui într-o ţară în care o mare parte a politicienilor este coruptă (şi condamnată), în memoria românilor au rămas mai degrabă aceste expresii rostite de Ceauşescu la marele miting convocat de Partidul Comunist Român în Piaţa Palatului pentru a "condamna evenimentele de la Timişoara".

Se uită cum a început Revoluţia la Bucureşti. Şi odată cu aceasta, uitarea se aşterne peste martirii care s-au sacrificat în decembrie 1989 pentru Libertate.

An de an, interesul faţă de ceea ce s-a întâmplat în 1989 este tot mai scăzut, iar participarea la manifestările comemorative se face cumva de complezenţă, fiind din ce în ce mai redusă. Anul acesta în Bucureşti, comemorarea victimelor a avut loc în Piaţa Universităţii, la Cimitirul Eroilor Revoluţiei, la „Troiţa” de la Spitalul Colţea, la Sala Dalles, în Piaţa Romană şi la Monumentul „Aripi” din Piaţa Presei Libere. Manifestări similare s-au desfăşurat şi în alte oraşe din ţară.

Pentru cei mai tineri care poate nu cunosc firul evenimentelor, amintim că reîntors dintr-o vizită în Iran, Nicolae Ceauşescu a convocat o mare adunare a "oamenilor muncii" cu gândul să condamne "răscoala de la Timişoara" în dimineaţa zilei de 21 decembrie. Vorbind de la balconul Comitetului Central (CC) din Bucureşti, dictatorul comunist a început să evoce realizările "Revoluţiei Socialiste". Vizibil îngrijorat de tulburările vizibile din Piaţă dictatorul încearcă să o dreagă "Alo, tovarăşi, staţi liniştiţi la locurili voastre! (...) Astăzi, am luat o importantă hotărîre privind nivelul de trai al populaţiei. Vom majora retribuţia cu 200 de lei". Se aud huiduieli din mijlocul mulţimii şi curând manifestaţia se dispersează în grabă. O parte a participanţilor la adunare se regrupează lângă hotelul Intercontinental şi începe să protesteze, împresuraţi la scurt timp de "dobermanii" sistemului comunist - trupele USLA. Începe măcelul din noaptea de 21 decembrie, dar şi Revoluţia de la Bucureşti, care a dus la căderea regimului ceauşist din România.

Procesul de decomunizare, însă, a fost întârziat prin venirea la putere a lui Ion Iliescu şi a fost amânat la nesfârşit. Comunismul, cu milioanele sale de victime s-a transfigurat într-o societate mafiotă cu răspundere limitată în slujba căreia sclavagim cu toţii.

Ion Iliescu, proaspăt ajuns la putere în ciuda nemulţumirii bucureştenilor, abrogă în scurt timp pedeapsa cu moartea, legea privind interzicerea avorturilor, precum şi Legea 18 - a controlului averilor. Din acest moment măcelarii, doctorii, aprozariştii, speculanţii pieţei la negru, securiştii, etc. care adunaseră averi imense prin mijloace ilegale primesc liber la construirea noului capitalism. Sălbatic.

Guvernele post decembriste, majoritatea formate din oameni care pe vremuri ar fi fost etichetaţi drept trădători de ţară, s-au succedat la putere construind un regim al impunităţii şi hoţiei generalizate, astfel că nu este de mirare că o mare parte din populaţia României a ajuns să nu mai înţeleagă nimic şi chiar să regrete odiosul regim comunist - anulând, practic, jertfa curată a atâtor tineri ucişi - pe 21 decembrie - dar şi după 22 decembrie, precum şi în timpul mineriadelor organizate de regimul Iliescu.

Păstrăm un moment de reculegere pentru cei care şi-au jertfit vieţile pentru ca noi toţi să ne bucurăm de libertate.

Din păcate, noi cei rămaşi în viaţă nu am putut să ducem lucrurile mai departe. Poate cea mai mare pată pe obrazul României este că nici acum, după 27 de ani, nu am ştiut să-i obligăm pe cei de la putere să aducă asasinii în faţa Justiţiei.

Astfel că a trebuit să trăim în casa noastră comună cu acest cadavru al comunismului, pe jumătate descompus, pe jumătate transmutat într-o hidră la fel de lipsită de principii şi bolnavă după putere, dar mai capabilă de a înşela şi mult mai alunecoasă.