26 de ani de la Revoluţie: "Vrem dreptate! Orice crimă trebuie plătită!" (Video)

Foşti luptători pentru libertate sau părinţi ai unor tineri ucişi în Revoluţia din '89, membrii asociaţiei, au cerut stabilirea termenului pentru judecarea clasării Dosarului în ziua de 21 sau 22 decembrie 2015.

"Suntem foarte mulţi, mult mai mulţi decât se văd. Vrem dreptate, căci Justiţia este o problemă de permanenţă. Că au trecut 25-26 de ani nu are nicio importanţă! Orice crimă trebuie plătită, iar crimele care s-au făcut atunci au fost absolut inutile, făcute de un grup de oameni care au vrut să dobândească privilegii şi, de fapt, să se îmbogăţească. Şi s-au îmbogăţit. Le cerem magistraţilor să facă dreptate, să cerceteze până la capăt şi să condamne. Căci crimele sunt de netăgăduit!, a declarat dl Corneliu Zeană, unul dintre cei veniţi la Înalta Curte pentru dreptate.

"Am venit cu plângere împotriva celor care au închis dosarul copilului meu, omorât în decembrie '89! Sângele lui e pe trotuar în faţa televiziunii!, a adăugat, aproape plângând, şi Elena Băncilă, mama tânărului Şerban Bogdan Stan, ucis în iarna lui '89 la Televiziune.

"Avea 21 de ani, dacă trăia ar fi avut 47. Era salariat, avea o meserie... A avut un ideal în schimb, a vrut să fie liber! Dacă n-a putut el să rămână în viaţă, măcar cei de după el. Dar ce s-a întâmplat cu libertatea, cu sângele vărsat? Uitaţi-vă, mi-au dat un CD, un CD face viaţa unui om", a adăugat femeia, vorbind despre CD-ul prin care membrii Asociaţiei erau anunţaţi de închiderea dosarului.

Prezent la Înalta Curte alături de colegii săi, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, şi-a exprimat speranţa că Înalta Curte nu va face greşeala din 2009, când a închis dosarul Mineriadei şi că va dispune redeschiderea dosarului celor ce s-au jertfit în decembrie '89:

"Gândul nostru este unul singur, redeschiderea dosarului. La 26 de ani, frumoasa Justiţie a României, împotriva deciziilor CEDO, împotriva bunului simţ, împotriva adevărului, împotriva celor care le-au dat libertate şi scaunele pe care stau, pur şi simplu a închis dosarul Revoluţiei fără niciun fel de explicaţie logică şi nici legală din punctul nostru de vedere. Aşteptăm, au venit astăzi membri ai Asociaţiei, o parte din urmaşii morţilor Revoluţiei vin de la cimitir, au venit răniţi, oameni care au fost reţinuţi, să depună plângere împotriva rezoluţiei. (...) Nu pot să cred că ÎCCJ va repeta greşeala din 2009 când a închis dosarul Mineriadei. Sper să se redeschidă dosarul în România, nu în altă parte (CEDO n.r)!", a declarat preşedintele Asociaţiei 21 decembrie 1989, Teodor Mărieş.

Întrebat cum îşi explică tegiversarea dosarului atâţia ani pentru ca finalmente să fie clasat, Mărieş a răspuns: "Explicaţia este una simplă. Simplă în sensul că în urma măcelului din decembrie '89 şi după crime a început corupţia, iar corupţia continuă şi a ajuns inclusiv în aceste dosare – procurori corupţi, judecători corupţi, avocaţi corupţi. Îmi pare rău pentru aceste categorii, dar mulţi dintre ei nu şi-au făcut minima obligaţie morală faţă de ţară, şi faţă de tinerii care au căzut în decembrie '89 pentru libertate. Nu putem face comparaţie între un procuror, judecător, avocat, care şi-a desfăşurat activitatea la comandă în regimul comunist, acum este libertate şi magistraţii pot să-şi desfăşoare activitatea corect. Din păcate, marea majoritate au rămas datori însă acelui Sistem. Probabil că avem foarte mulţi judecători, şi în special la Secţiile Parchetelor militare, acoperiţi ai unor servicii secrete care încă stau pe funcţia de magistrat."

Vrem dreptate, căci Justiţia este o problemă de permanenţă. Că au trecut 25-26 de ani nu are nicio importanţă! Orice crimă trebuie plătită, iar crimele care s-au făcut atunci au fost absolut inutile, făcute de un grup de oameni care au vrut să dobândească privilegii şi, de fapt, să se îmbogăţească. Şi s-au îmbogăţit. Le cerem magistraţilor să facă dreptate, căci crimele sunt de netăgăduit!

"Nu au fost traşi la răspundere cei care au făptuit crimele din '89 şi cele de după '89 pentru că Sistemul comunist a avut eşaloanele de copii şi nepoţi care şi-au făcut datoria faţă de Sistemul care i-a "educat" şi "şcolit" şi i-a ajutat să fure şi să jefuiască ţara timp de 26 de ani", a adăugat, în asentiment cu Mărieş, un alt membru al Asociaţiei, Florin Tănăsescu.

Reamintim că, la două zile de la istorica punere sub acuzare a lui Ion Iliescu în dosarul Mineriadei, procurorii militari au decis să claseze Dosarul Revoluţiei, astfel încât nimeni nu va fi tras la răspundere pentru moartea a peste 1.000 de oameni şi rănirea a peste 3.000 de persoane.

În motivarea deciziei, Parchetul susţine "că persoanele cu funcţii de conducere şi execuţie, politice şi militare, de la nivel central şi local, implicate, în perioada 16-22.12.1989, în organizarea, conducerea, coordonarea şi punerea în executare a măsurilor de reprimare a manifestanţilor au fost judecate şi condamnate definitiv, existând în cauză autoritate de lucru judecat", iar în ceea ce priveşte evenimentele de după 22, perioada a fost "caracterizată prin vid de putere, stare de confuzie, panică şi haos."

Procurorii mai susţin că militarii ar fi tras de multe ori din greşeală, pe fond de oboseală şi stres, alţi oameni ar fi murit în accidente rutiere, de aviaţie etc. iar infracţiunile de propagandă de război, genocid, tratamente neomenoase, infracţiuni de război contra proprietăţii şi altor drepturi, respectiv infracţiuni contra umanităţii "nu sunt prevăzute de legea penală, nefiind caracterizate de tipicitate în raport cu normele legale încriminatoare" etc. Interesant este faptul că în dosarul Mineriadei, Iliescu a fost pus sub acuzare pentru infracţiuni împotriva umanităţii, aşa "netipice" cum sunt.

Revoltaţi de clasarea dosarului Revoluţiei, toţi cei 93 de membri ai Asociaţiei 21 Decembrie 1989 au depus contestaţie la Parchetul Militar pentru redeschiderea dosarului Revoluţiei, contestaţiile fiind respinse. În consecinţă, Asociaţia 21 Decembrie s-a adresat Înaltei Curţi şi cere stabilirea primului termen de judecată pe 21-22 decembrie, în memoria celor ucişi şi ca o reparaţie morală pentru întreaga ţară căreia i se datorează adevărul despre crimele comise împotriva tinerilor ieşiţi în stradă pentru libertate.