Iaţeniuk: Ucraina ia în considerare o nouă tentativă pentru aderarea la NATO

Premierul Ucrainei, Arseni Iaţeniuk.
Premierul Ucrainei, Arseni Iaţeniuk. (Dean Mouhtaropoulos/Getty Images)

Premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a cerut luni suport suplimentar din partea NATO pentru reformarea armatei ucrainene. Criza din estul Ucrainei declanşată de Rusia a dat o nouă viaţă unui efort, la un moment dat abandonat, privind aderarea ţării la alianţa condusă de SUA.

“Îmi amintesc că în urmă cu 9 luni am spus că aderarea la NATO nu este încă în vizorul nostru”, a declarat premierul ucrainean în timpul unei conferinţe de presă la sediul NATO în Bruxelles. “Va pot spune că situaţia s-a schimbat în totalitate.”

Prezenţa tancurilor, tunurilor şi soldaţilor ruşi în estul Ucrainei, unde separatiştii proruşi se luptă cu forţele guvernului ucrainean, a schimbat ecuaţia securităţii în ţară, a declarat Iaţeniuk.

Rusia a negat că trimite soldaţi sau arme separatiştilor, deşi Kievul şi aliaţii săi au declarat că deţin dovezi care să susţină aceste acuzaţii.

Totuşi, Iaţeniuk a recunoscut că drumul aderării la NATO ar putea fi unul lung, în contextul în care alianţa stabileşte o serie de cerinţe a căror implementare ar putea dura şi câţiva ani.

“Trebuie să adoptăm reforme şi să implementăm reformele necesare... să respectăm toate standardele şi criteriile care se aplică tuturor statelor NATO”, a declarat primul ministru.

Orice decizie privind extinderea suplimentară a NATO necesită suportul unanim al celor 28 de membri ai săi. În trecut, Germania şi alte câteva ţări şi-au exprimat opoziţia faţă de acceptarea de noi membri din fosta Uniune Sovietică, pe care Rusia încă îi priveşte ca făcând parte din sfera sa de influenţă.

În timpul discuţiilor dintre Iaţeniuk şi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, premierul ucrainean a cerut un suport suplimentar pentru evaluarea şi modelarea strategiei Ucrainei pentru apărare şi securitate naţională.

De asemenea, în ciuda unui acord subţire de încetare a focului, tensiunile dintre Rusia şi Ucraina şi dintre Rusia şi Occident continuă să existe. Săptămâna trecută, oficiali polonezi şi suedezi s-au plâns de o intensificare a activităţii militare ruseşti în apropierea spaţiului aerian al NATO.

Vineri, Suedia a susţinut că un avion militar rusesc aproape că a intrat în coliziune cu un avion de pasageri în spaţiul aerian internaţional. Rusia a negat această acuzaţie şi altele similare care susţin că avioanele ruseşti zboară deseori neanunţate în spaţiul aerian internaţional şi cu senzorii de monitorizare închişi, ceea ce constituie o încălcare a regulilor traficului aerian internaţional.

La rândul ei, Rusia a acuzat NATO de încălcarea regulilor pentru traficul aerian, acuzaţie care a fost respinsă de Stoltenberg.

“Aş dori să subliniez faptul că toate avioanele NATO îşi desfăşoară zborurile în conformitate cu standardele internaţionale privind siguranţa traficului aerian”, a declarat acesta.

În noiembrie, oficialii NATO au raportat că Rusia a trimis în estul Ucrainei trupe, piese de artilerie şi sisteme de apărare aeriană – despre care unii experţi susţin că ar putea fi folosite în cele din urmă la construirea unui coridor terestru între Rusia continentală şi peninsula Crimeea, pe care Moscova a anexat-o de la ucraineni în luna martie a acestui an.

De asemenea, Stoltenberg a cerut Rusiei să respecte acordul de încetare a focului, care urmăreşte să pună capăt ostilităţilor dar care este în mare parte ignorat în zonele de conflict din interiorul Ucrainei.

Luni, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a sugerat ca Ucraina să îşi schimbe Constituţia pentru a oferi regiunilor separatiste din estul ţării o mai mare autonomie, conform Reuters.

În timp ce violenţele dintre cele două tabere continuă în estul Ucrainei, administraţia Obama este tot mai presată să intensifice suportul său pentru Ucraina, care s-a limitat până acum la ajutoare non-letale.

Săptămâna trecută, legiuitorii americani au aprobat o legislaţie care autorizează trimiterea de arme către Ucraina, lucru de mult timp urmărit de către liderii politici din Kiev.

Totuşi, nu este sigur dacă preşedintele Barack Obama va face pasul următor şi va trimite arme către Ucraina.

Orice decizie privind trimitea de ajutoare letale trebuie să fie o decizie bilaterală şi nu o problemă asupra căreia să decidă doar NATO, a mai spus Stoltenberg.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Externe