Iarna, o "urgie albă" la români în lipsa perdelelor forestiere etern amânate de Guvern

An după an, românii consideră căderea zăpezii o urgie în loc să se bucure de frumuseţea ei. Drumurile înecate în nămeţi, traficul paralizat şi oameni îngheţând în maşini ar fi putut fi evitate prin înfiinţarea perdelelor forestiere, care să nu dea voie viscolului să şuiere zăpada pe şosele, blocându-le cu troiene de nedepăşit, relatează agrointel.ro.

Costul înfiinţării unui hectar de perdele forestiere se ridică la 2.500 de euro, susţin silvicultorii, o sumă mică comparativ cu sumele pe care le plătesc autorităţile an de an pentru dezăpeziri. Potrivit Gândul, costul dezăpezirii în România a crescut de la 1.180 euro per kilometru în 2009, la 5.370 euro în 2013. În 2014, pentru dezăpezirea şoselelor din sud-estul ţării, printre cele mai afectate de viscol şi ninsori, statul a atribuit contracte de 48 de milioane de euro. Mai mult, tot în acest an, CNADR a dat 35 de milioane de euro pentru a cumpăra autofreze şi autospeciale şenilate. Între paranteze fie spus, comanda pentru acestea a fost dată abia pe 30 octombrie, prea târziu pentru ca noile utilaje să ajungă în timp util pentru a fi folosite la dezăpezirile din acest an. Iar la anul probabil că vor fi comandat autofreze şi autospeciale noi.

Deşi realizarea perdelelor forestiere părea a fi una dintre priorităţile Guvernului în acest an, în iunie 2014 fiind dată chiar şi o ordonanţă de urgenţă pentru că lucrările să fie urgentate şi să nu întârzie mai mult de toamna lui 2014, la final de decembrie ne regăsim în aceeaşi situaţie pe care o avem în fiecare an: drumurile sunt blocate de zăpadă, autostrăzile se închid, femei gravide mor căci ambulanţele, înzăpezite, nu ajung la ele, iar iarna s-a transformat din bucurie în coşmar.

În iunie, Guvernul vorbea de un program pentru perdelele forestiere, notează sursa citată, realizarea obiectivelor de investiţii aferente acestuia revenind, conform ordonanţei respective, Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva, în calitate de autoritate contractantă indiferent de formă de proprietate a terenurilor.

Ordonanţa prevedea că "necesarul de perdele forestiere de protecţie de-a lungul autostrăzilor şi drumurilor naţionale este de 1.752,352 de kilometri, în prezent nefiind realizată nicio perdea forestieră de protecţie de acest tip."

Potrivit Agrointel, de-a lungul timpului s-a întocmit o documentaţie tehnico economică pentru realizarea unor perdele forestiere, însă dosarele zac de zece ani în sertare în timp ce nimeni nu s-a ocupat serios de împăduriri. Astfel, în perioada 2005-2006 au fost realizate documentaţiile tehnic-economice pentru înfiinţarea unei suprafeţe de 19.965 de hectare de perdele forestiere din care 3.460 de hectare perdele forestiere de protecţie a căilor de comunicaţii împotriva înzăpezirii şi 16.505 ha de perdele forestiere de protecţie a câmpului împotriva factorilor climatici – 4.496 ha în Teleorman, alte 5.006 ha în judeţul Olt, 5.000 ha în Dolj şi 2.003 în Mehedinţi. Nu este exclus însă că, pe viitor, statul să plătească sume consistente pentru studii de fezabilitate, oportunitate etc.

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, unica autoritate care ar fi putut organiza procedurile de atribuire a contractelor de servicii pentru întocmirea documentaţiilor cadastrale şi asigura derularea contractelor care vor fi finanţate din fonduri europene nerambursabile post aderare şi de la bugetul de stat, se apără şi spune ba că încă nu are utilajele necesare, ba că înfiinţarea perdelelor forestiere este îngreunată de neclarităţile funciare sau că anumite proiectele de autostrăzi nu au avut prevăzută crearea perdelelor forestiere pentru protecţia la viscol şi zăpadă etc.

Scuze s-au tot găsit, concluzia este însă una singură, anul 2014 se încheie fără ca programul special pentru înfiinţarea de perdele forestiere să aibă vreo realizare (exceptând 11 (?!) kilometri de copaci plantaţi pe A2) şi cu şosele tot înecate în nămeţi.

Articolul original poate fi citit aici