Hainele pe care le porţi pot fi toxice

Producţia de piese vestimentare este una dintre cele mai toxice afaceri de pe planetă. Cea mai mare parte a textilelor de pe piaţă este produsă şi cusută în ţările cu foarte puţine reglementări de mediu şi care oricum nu sunt respectate, chiar dacă există. Aceasta înseamnă că substanţele folosite la vopsirea, procesarea şi finisarea textilelor poluează deja de ani de zile resursele de apă dulce din ţările unde se fac hainele: India, China, Bangladesh şi Filipine printre multe altele.

Greenpeace a lansat anul trecut o campanie numită Detox care are ca scop combaterea aceastei probleme. Conform paginii web a campaniei: “împreună lansăm o provocare celor mai cunoscute brand-uri, să lucreze împreună cu furnizorii lor ca să elimine total eliberarea de substanţe periculoase în apele noastre”.

Pe lângă toxinele care ajung în apa potabilă a lumii, care este deja destul de poluată, se pare că şi hainele pe care le purtăm reţin unele dintre acele toxine, chiar şi până în momentul când ajung în dulapurile noastre.

Conform video-ului Greenpeace de mai sus “două treimi din piesele vestimentare testate de Greenpeace conţin substanţe periculoase. Când aceste haine sunt spălate, eliberează aceste substanţe în râurile, lacurile şi mările lumii. Asta face ca toţi să fim parte a problemei. Dar putem să fim parte a soluţiei de asemenea”. Nu este greu de înţeles faptul că dacă purtăm aceste haine lipite de piele, corpul nostru absoarbe automat o parte din aceste toxine.

Un articol al the Guardian din 2012 relata: „Acum două săptămâni un transport cu pantofi pentru copii din China, interceptat în portul Seattle din SUA conţinea de trei ori nivelul de plumb acceptat. Chiar şi tricoul oficial al Poloniei de la Euro 2012 a fost retras deoarece conţinea niveluri excesive de compuşi organotin (care reglează transpiraţia şi respiraţia pielii). Atunci când Greenpeace a făcut teste pentru detectarea celor mai periculoase şase substanţe chimice din haine, inclusiv a ftalaţilor (substanţe chimice plastifiante care se găsesc şi în detergenţi şi balasamuri de rufe) şi a formaldehidei (folosită frecvent pentru a preveni mucegăirea hainelor la transportul naval), a descoperit că 14 din 17 produse vândute depăşesc nivelul admis de substanţe periculoase”.

Imaginile filmului de mai sus sunt foarte sugestive, iar Greenpeace informează că în China de exemplu cel puţin 320 de milioane de oameni nu au acces la apă potabilă şi că 40% din apa de suprafaţă e considerată poluată, 20% din apa folosită în gospodării şi irigaţii e contaminată, uneori cu substanţe carcinogene; în Indonezia fabricile de textile eliberează apă cu ph 14 şi un cocktail de substanţe periculoase direct în sursa de apă potabilă locală, iar acesta este doar vârful icebergului.

Ştiind că ne otrăvim apa prin industria care promovează frumosul, ar trebui să ne gândim de două ori înainte să aruncăm bani puţini pe lucruri de calitate redusă şi toxice, care ne otrăvesc pe noi şi planeta şi să încurajăm producţiile ecologice locale, unde putem avea controlul că normele de mediu sunt respectate.