Greenpeace câştigă o nouă bătălie împotriva vestimentaţiei toxice
Încă din timpuri străvechi, oamenii şi-au conceput şi creat veşmintele pentru a satisface două necesităţi majore: acoperirea goliciunii corpului şi asigurarea protecţiei împotriva unor factori dăunători ai mediului înconjurător. În zilele noastre, hainele moderne sunt, mai degrabă, un tribut adus imaginii sau un indicator al apartenenţei la o anumită clasă socială. Cu toate acestea, potrivit experţilor în domeniu, atât hainele ieftine, cât şi cele scumpe, pot afecta grav sănătatea organismului uman. Şi asta pentru că numeroase companii folosesc în procesul fabricării îmbrăcămintei, substanţe chimice toxice.
Cu câteva decenii în urmă, una dintre cele mai mari întreprinderi chimice Dupont, a folosit în calitate de slogan expresia: "Folosind chimia - spre o viaţă mai bună". Astăzi, o astfel de afirmaţie sună de-a dreptul sarcastic, având în vedere că industria chimică este cel mai des asociată cu aer, apă şi alimente poluate, iar acum şi cu vestimentaţie ce dăunează sănătăţii noastre.
În vara anului 2012, Greenpeace a declarat în cadrul unui raport, că a identificat substanţe chimice toxice în producţia a 14 branduri de îmbrăcăminte cu renume mondial, cum ar fi Calvin Klein, Adidas, Converse, Gap, H&M, Lacoste, Nike şi Puma. În urma unor analize minuţioase, în 78 de mostre de îmbrăcăminte, cumpărate din 18 ţări ale lumii, a fost depistat etoxilatul de nonilfenol (NPE).
Etoxilatul de nonilfenol (NPE) este utilizat pe scară largă în scopuri industriale în calitate de agent de curăţare, precum şi la fabricarea stofelor naturale şi sintetice. NPE este o toxină periculoasă, care perturbă fonul hormonal al corpului uman. NPE imită acţiunea hormonilor sexuali feminini, afectând dezvoltarea sexuală şi sistemul de reproducere.
Pe lângă NPE, în hainele noastre există şi alte toxine, cum ar fi formaldehida - un cunoscut cancerigen. Formaldehida este folosită în scopul protejării ţesăturii împotriva şifonării şi evitării apariţiei mucegaiului, în timpul transportării mărfii. Este de menţionat, că unele reacţii alergice severe la formaldehida conţinută în îmbrăcăminte, nu au fost observate până în prezent. Totuşi, această substanţă periculoasă poate avea un efect cumulativ pe termen lung.
În industria vestimentară, în scopul prevenirii şifonării hainelor, sunt utilizate pe larg substanţe chimice cancerigene PTFE, cum ar fi teflonul. Ţesăturile de culoare neagră şi coloranţii de piele pot conţine fenilendiamină (PPD), care provoacă reacţii alergice severe. Componentele ignifuge sunt utilizate în producţia lenjeriei de pat. Compuşii organici volatili şi înălbitorii sunt adesea folosiţi în industria textilă. Astfel, la procurarea articolelor vestimentare, cel mai bine este să evitaţi articolele vestimentare sintetice, în compoziţia cărora intră capronul, nailonul, poliesterul sau acrilul.
Îmbrăcămintea interacţionează direct cu pielea umană. Este bine cunoscut faptul, că pielea este cel mai mare organ, capabil să absoarbă şi să elimine tot felul de substanţe. Suprafaţa totală a pielii este de aproximativ 2 metri pătraţi, motiv pentru care o cantitate importantă de toxine poate pătrunde în organismul nostru nemijlocit prin piele.
În ciuda folosirii pe scară largă a chimicalelor în industria textilă contemporană, în ultimul timp au fost observate unele tendinţe pozitive în ceea ce priveşte reducerea acestor substanţe periculoase. Ca reacţie la presiunea publică, în cadrul proiectului Greenpeace Detox, cel mai mare furnizor mondial de îmbrăcăminte, compania Inditex, proprietarul brandului Zara, a anunţat că se angajează să lichideze definitiv toate evacuările şi emisiile de substanţe periculoase toxice din întregul lanţ de producţie şi comercializare a articolelor sale. Zara şi-a asumat aceste obligaţii, la opt zile după publicarea raportului Greenpeace.
Potrivit Greenpeace, produsele ZARA conţin substanţe chimice periculoase. Unele dintre ele, descompunându-se în mediul înconjurător, formează compuşi toxici, care afectează sistemul hormonal al omului. Aceşti compuşi ajung în bazinele acvatice din întreaga lumea. În plus, în producerea ţesăturilor au fost depistate urme de substanţe cancerigene, ce intră în compoziţia vopselelor.
Proiectul Greenpeace Detox solicită brandurilor vestimentare să-şi asume angajamentul de a elimina în totalitate până în anul 2020, evacuările şi emisiile toxice aferente procesului de producţie a îmbrăcămintei, precum şi să-i oblige pe furnizorii săi să prezinte informaţii pertinente privitor la poluarea mediului înconjurător la nivel local.
"Oamenii au dreptul să cunoască că companiile producătoare le poluează râurile şi că hainele pe care le poartă sunt toxice. Obligaţia asumată de Zara de a-şi derula afacerile mult mai transparent - reprezintă un pas foarte important în scopul atingerii dezideratului eliminării totale până în anul 2020, a tuturor emisiilor şi evacuărilor chimice din producţia vestimentară", - a declarat Ifang Lee, manager de proiecte Greenpeace din Asia de Est.
