Guvernul se bazează pe creşterea semnificativă a exporturilor după intrarea în Schengen. Ce spune un profesor de economie mondială

Estimarea Guvernului cum că exporturile ar urma să crească cu 3% odată cu intrarea României pe deplin în Spaţiul Schengen este o estimare optimistă, a atras atenţia, la Digi24, profesorul Christian Năsulea, care a explicat că economiştii sunt îngrijoraţi de o serie de alţi factori care ar putea să reducă activitatea economică şi implicit aceste exporturi.

Jurnalistă: Domnule profesor, premierul României vede efecte pozitive în privinţa acestui proiect de buget şi venea şi cu un exemplu: dobânda pe 10 ani la care se împrumută ţara noastră ar fi scăzut. Este un efect pozitiv?

Christian Năsulea: Este posibil să fie adevărat, adică este posibil ca un impact foarte mare asupra dinamicii dobânzilor pentru împrumuturile pe termen lung din aceste zile să aibă legătură şi cu reacţia pe care o au investitorii, creditorii noştri, atât străini, cât şi interni, care împrumută statul român în aşa fel încât acesta să poată să continue să lucreze cu acest deficit.

Or, faptul că s-au ţinut de promisiune în ideea că avem un buget înainte de finalul lunii ianuarie a fost un semnal pozitiv, care a fost interpretat ca fiind un semnal pozitiv de către piaţă, şi iată că au fost nişte mici fluctuaţii care pot fi explicate şi în acest fel. Însă nu putem să spunem cu certitudine că performanţa Guvernului României este singurul motiv pentru care s-a întâmplat să existe această fluctuaţie în avantajul nostru a dobânzii.

Tot din aceeaşi categorie aş mai menţiona un lucru aici: această estimare legată de creşterea exporturilor, care este corelată cu intrarea României pe deplin în spaţiul Schengen, are o bază ştiinţifică, însă, din nou, este o estimare optimistă. Acesta este scenariul favorabil, în care lucrurile merg cât se poate de bine, în aşa fel încât să avem această creştere a exporturilor.

În acelaşi timp, noi, economiştii, suntem îngrijoraţi de o serie de alţi factori care ar putea să reducă activitatea economică per ansamblu şi ar putea să afecteze inclusiv aceste exporturi, pe care, iată, Guvernul României se bazează în momentul în care vine cu această propunere de buget.

Jurnalistă: Mai leagă acest buget, pe partea pozitivă, premierul României şi de intrarea în Schengen şi spune că nu intră în detaliile bugetului la începutul şedinţei de guvern, însă atrage atenţia asupra unei singure cifre, cea a exporturilor, care creşte în acest an cu peste 3%. Dar, totuşi, vorbim despre o estimare.

Christian Năsulea: Exact la asta mă refeream, exact la această creştere de 3% făceam referire, pentru că este o estimare bazată pe nişte date. E o estimare pe care am putut să o confirmăm şi noi, uitându-ne la diverşi alţi indicatori legaţi de performanţa economică istorică a României.

Însă suntem, de exemplu, îngrijoraţi de faptul că s-ar putea să existe modificări cu impact negativ în industria auto. S-ar putea să fie nişte modificări cu impact negativ care să vină inclusiv din domeniul tehnologiei informaţiei din ţara noastră, ceea ce ar putea duce, în momentul în care vom calcula rezultatele nete ale exporturilor României din aceste domenii, la nişte încasări mai mici pentru statul român, corelate cu acest sector.

Aceste efecte ar putea fi rezultatul politicilor fiscale sau al celorlalte politici publice care au fost deja introduse de către acest guvern de la sfârşitul anului trecut până acum.