Guvernul "de dreapta" al Ungariei se împrieteneşte cu China. Pe marginea protestelor proiectului Universităţii Fudan la Budapesta
alte articole
China doreşte să deschidă o universitate în Ungaria, acest privilegiu fiind plătit de banii Ungariei. Pe 5 iunie, aproximativ 10.000 de persoane au protestat la Budapesta împotriva proiectului de construcţie al campusului universitar Fudan. Există suspiciuni că Beijing-ul ar fi corupt liderii maghiari, iar preşedintele Ungariei ar avea legături strânse cu Partidul Comunist Chinez. Poporul maghiar are dreptate să se ridice împotriva oricărui lider politic care este compromis de regimul de la Beijing. Cel mai mare pericol pentru democraţiile noastre, astăzi, este riscul ca, pentru câţiva dolari, China să cumpere preşedinţi, miniştri de externe şi oficiali ai Ministerului de Finanţe pentru a îndeplini agendele trasate de Beijing, în loc să facă lucruri dorite de electorat.
Controversa de la Budapesta indică o luptă mult mai largă între democraţie şi dictatură. În 2019, Universitatea Fudan a şters din carta sa referinţele despre „libertatea de gândire”. Costisitorul proiect al campusului Fudan, a cărui finalizare este planificată în 2024, va fi finanţat cu peste 1 miliard USD în împrumuturi acordate de China. Preţul său este mai mare decât bugetul guvernului pentru toate celelalte universităţi laolaltă şi va acapara fonduri guvernamentale acordate învăţământului superior maghiar şi va creşte datoria Ungariei faţă de China.
Citiți și Proteste la Budapesta după ce Orban deschide campusul unei universităţi asociate cu spionajul chinez
Guvernul Ungariei este condus de Viktor Orban şi de presupusul său partid de dreapta, Fidesz. Cu toate acestea Orban are legături strânse cu Beijing-ul şi Moscova şi promovează o politică externă de „deschidere estică”.
Huawei deţine 70% din piaţa de telecomunicaţii din Ungaria. Ungaria achiziţionează o centrală nucleară de 15 miliarde USD din Rusia. Chiar luna aceasta, guvernul Orban a blocat o declaraţie a Uniunii Europene împotriva abuzurilor comise în Hong Kong de către regimul comunist chinez. Acţiunile sale sunt cele ale unui cal troian al Beijing-ului şi Moscovei, atât în uniunea Europeană, cât şi în Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).
Un oficial american a declarat pentru EuroObserver în 2019 că „problema corupţiei din Ungaria creează deschideri pentru influenţa rusă şi chineză”. El a adăugat: „Una dintre iniţiativele pe care le vom propune este sprijinul SUA pentru eforturile de a privi mai atent intersecţiile dintre corupţie şi influenţa rusă şi chineză”.
Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a susţinut în 2019 că acuzaţiile occidentale de corupţie a Ungaria din partea Beijing-ului şi Moscovei sunt ipocrite, având în vedere acordurile cu aceste regimuri neliberale construite de Marea Britanie şi Germania.
Dar Ungaria a mers mult mai departe. Potrivit Reuters, „Orban a construit legături cordiale cu China, Rusia şi alte guverne neliberale, în timp ce se opune aliaţilor occidentali prin limitarea independenţei cercetării ştiinţifice, a sistemului judiciar şi a mass-media”.
Un protestatar studenţesc împotriva campusului Fudan a declarat săptămâna trecută pentru AFP: „Orban şi Fidesz se descriu ca fiind anticomunişti, dar în realitate comuniştii sunt prietenii lor”.
Un altul a declarat pentru Reuters: „Nu sunt de acord cu consolidarea relaţiei feudale a ţării noastre cu China”. El crede că fondurile ar trebui să fie folosite „pentru a ne îmbunătăţi propriile universităţi în loc să construim una chineză”.
Primarul liberal al Budapestei şi economiştii maghiari sunt împotriva proiectului de construire a campusului Fudan, care este scump şi lipsit de transparenţă. Primarul Gergely Karacsony, care ar fi o alegere bună pentru funcţia de premier al Ungariei, a declarat pentru Reuters: „Acest proiect Fudan ar pune la îndoială multe dintre valorile pe care Ungaria le-a asumat acum 30 de ani”, când a devenit independentă de Uniunea Sovietică.
Primarul a promis să redenumească mai multe străzi, care converg către noul campus, cu nume care comemorează victimele comunismului chinez, inclusiv strada Dalai Lama, Free Hong Kong, Martirii uiguri şi una în memoria unui episcop chinez catolic închis.
Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei a spus că redenumirea nu ar trebui să afecteze proiectul şi este „dispreţuitoare”. În acel moment, el a dezvăluit exact cum vede Partidul Comunist Chinez opinia publică într-o democraţie.
Citiți și 8 martie? Violul în grup - arma preferată de tortură în lagărele Chinei comuniste
Aproximativ 66% dintre maghiari se opun universităţii chineze şi 27% susţin ideea, potrivit unui sondaj de opinie publicat la 1 iunie.
Documentele transmise jurnaliştilor maghiari arată că proiectul costă 1,8 miliarde USD, mai mult decât bugetul Ungariei pentru întregul sector al învăţământului superior în 2019, şi va fi finanţat dintr-un împrumut chinez de aproximativ 1,5 miliarde USD. Campusul Fudan include planuri pentru 500 de facultăţi şi 6.000 de studenţi, inclusiv în domeniul medical şi ingineresc, ceea ce ridică întrebări despre transferul de tehnologie din UE în China.
Orban a contractat, deja, un împrumut din China, de 2,1 miliarde USD, pentru reconstrucţia unei căi ferate Budapesta-Belgrad. În pandemie el a achiziţionat rapid un vaccin anti-COVID chinez care rămâne neaprobat în Uniunea Europeană.
Pe baza surselor mele, astfel de proiecte chinezeşti pot fi însoţite de comisioane de 2-7 la sută, plătite spre beneficiul personal al şefului statului şi al celor mai apropiaţi asociaţi ai săi. Dacă este adevărat, pentru proiectul ungar suma în acest caz s-ar putea ridica la până la 275 milioane USD - ceea ce ar explica motivul pentru care liderii politici din Ungaria susţin proiectul.
În orice caz, Ungaria devine un cap de pod al Partidului Comunist Chinez în Uniunea Europeană. Dar poporul maghiar a fost în situaţia respectivă şi a mai trecut prin aşa ceva. Maghiarii au avut comunism sovietic, inclusiv lagăre de concentrare şi de muncă şi s-au revoltat în 1956 pentru a alunga ruşii. Când sovieticii şi-au dat seama că Occidentul se temea de război, au năvălit imediat înapoi în Ungaria şi au lichidat anticomuniştii.
Ungaria a suferit apoi sub jugul Moscovei până la eliberarea ţării, în 1989. Ungurii nu au suferit astfel de orori pentru a-şi permite acum să cadă cu uşurinţă sub jugul unui nou stăpân comunist, de data aceasta aflat la Beijing, nu la Moscova. Doar că ei, şi noi, va trebui să luptăm mai mult împotriva corupţiei Beijing-ului în capitalele noastre, dacă vrem să păstrăm garanţia viitoarelor libertăţi.
Anders Corr are o diplomă de master în ştiinţe politice la Universitatea Yale (2001) şi doctorat în guvernare la Universitatea Harvard (2008). Este director la Corr Analytics Inc., editor al Journal of Political Risk şi a efectuat studii ample în America de Nord, Europa şi Asia. Este autorul volumelor „Concentrarea puterii” (care va apărea în 2021) şi „Trecerea interzisă” şi a editat „Puteri mari, strategii măreţe”.
