Greva foamei a tibetanilor ajunge la 21 de zile
Yeshi Tenzing (stânga), unul dintre greviştii foamei în faţa Naţiunilor Unite pe 13 martie. (Amal Chen / The Epoch Times)
NEW YORK – Dorjee Gyalpo, în vârstă de 59 de ani, a stat marţi cu fiica sa în faţa sediului Organizaţiei Naţiunilor Unite, amintindu-şi de zilele de vară din oraşul său natal din Tibet. Peisajul s-a schimbat mult sub regimul comunist chinez.
Gyalpo a reuşit să primească ştiri de acasă, deşi contactul între tibetanii din Tibet şi lumea exterioară este limitat. Furnizorii de lemn din China au defrişat pădurile, iar mănăstirile au fost distruse; una dintre mănăstiri este acum transformată în grajd, s-a plâns Gyalpo.
Gyalpo a ajuns marţi la cea de-a 21 zi de grevă a foamei, împreună cu Yeshi Tenzing, în vârstă de 39 de ani, şi cu Eminenţa Sa Shingza Rinpoche, în vârstă de 32 de ani. Ei cer ONU să intervină şi să ridice legea marţială nedeclarată din Tibet.
"Personal, emoţional, ca fiică, este greu să nu te implici ..." a început fiica lui Gyalpo, Deden Gongma, cu lacrimi în ochi. "În cel mai rău caz, tatăl meu ar putea fi condamnat. ... Sunt agitată, dar în acelaşi timp, convingerea şi puterea nu doar a tatălui meu, ci a tuturor celor trei, mă linişteşte."
Ea a descris situaţia din Tibet ca locul unde protestele paşnice sunt suprimate cu brutalitate, unde oamenii nu au dreptul să vorbească, nici să fie liberi. Gongma a mai spus că în comparaţie cu asta, suferinţa tatălui ei este mai uşor de suportat, deoarece se află într-o ţară liberă.
La 21 de zile, cei trei tibetani au egalat greva foamei în semn de protest paşnic a lui Mahatma Gandhi. Tibetanii spun că greva lor este pe o perioadă nedeterminată.
Sunt slabi şi fragili, dar spiritul lor rămâne puternic, a spus Gongma.
Oamenii pot supravieţui între 30 şi 60 de zile fără hrană, dacă aceştia rămân hidrataţi, deşi simptome severe de înfometare se pot manifesta în jurul celei de-a 35 - 40 zile, potrivit lui Peter Janiszewski, Ph.D., care a citat un editorial din 1997, publicat în British Medical Journal, şi cazurile greviştilor din închisoarea Maze din Belfast, în 1980.
Asistentul secretarului general pentru drepturile omului al ONU s-a întâlnit recent cu Tsewang Rigzin, preşedintele Congresului Tineretului tibetan. Rigzin a relatat că s-a arătat receptiv şi a spus că va vorbi cu Secretarul General şi Comisarul pentru Drepturile Omului la ONU în numele lor.
"Din păcate, trăim într-o lume în care oamenii acordă mai multă atenţie violenţei", a spus Rigzin. "Lupta tibetană este o luptă non-violentă."
În Tibet, protestatarii au recurs la auto-incendiere, însumând 25 de victime în ultimele 12 luni.
"Îndemnăm new-york-ezii să facă apel la preşedintele, senatorii, primarii [şi] guvernatorul lor. Spuneţi-le că sprijiniţi poporul tibetan paşnic. Îndemnaţi-i, ca prin intermediul oficialilor lor, să preseze Naţiunile Unite să acţioneze", a spus el.
