Grecia ameninţă cu defaultul în iunie dacă nu va primi ajutorul creditorilor săi

Grecia nu va fi capabilă să efectueze o plată către FMI în 5 iunie dacă creditorii săi internaţionalii nu vor oferi ajutor suplimentar, a declarat miercuri un legiuitor din partidul de guvernământ Syriza, fiind cel mai recent avertisment din partea Atenei că se află în pragul defaultului, sau al incapacităţii de plată.

Guvernul de stânga al premierului Alexis Tsipras susţine că încă speră să ajungă în câteva zile la un acord de tipul “bani-pentru-reforme”, deşi creditorii din UE şi FMI sunt mai pesimişti şi susţin că discuţiile se desfăşoară prea lent pentru a se întâmpla ceva pozitiv într-un timp atât de scurt.

Luna următoare, Grecia are de rambursat Fondului Monetar Internaţional o sumă totală de 1,5 miliarde de euro, iar prima tranşă de 300 de milioane de euro trebuie plătită în 5 iunie.

Nikos Filis, purtător de cuvânt pentru Syriza, a declarat postului de televiziune ANT1 că, dacă nu se va încheia un acord până în 5 iunie, atunci FMI-ul nu va putea primi niciun ban din partea Greciei.

Ministrul grec al finanţelor Yanis Varoufakis a declarat postului britanic Channel 4 că, dacă va fi posibil, Grecia va plăti în 5 iunie datoria către FMI, alături de pensii şi salarii precum şi alte obligaţii faţă de creditorii internaţionali. Dar Varoufakis a adăugat că, în caz contrar, pensiile şi salariile din sectorul public trebuie să fie prioritare.

Discuţiile dintre Grecia şi creditorii săi s-au construit pe cererea Atenei de suspendare a reformelor muncii şi pensiilor precum şi pe cererea de reducere a obiectivelor fiscale stabilite în baza programului său de salvare financiara (bailout).

Printre concesiile la care se gândeşte Atena se numără o taxă asupra tranzacţiilor bancare pentru a ajuta la creşterea veniturilor, deşi discuţiile în această privinţă se află în primele stadii, au declarat două surse familiare cu această problemă.

Varoufakis a confirmat că taxa se află pe masa discuţiilor şi a adăugat că Atena are propuneri alternative privind o serie de planuri personale de creştere a TVA-ului, un subiect cheie în cadrul negocierilor dintre cele două tabere.

Oficialii greci au avertizat de câteva ori în săptămânile recente că Atena ar putea rămâne complet fără bani. Dar, în ultima clipă, înainte de expirarea acelor termene limită, a reuşit să îşi plătească datoriile prin luarea unor măsuri draconice, precum adoptarea unei măsuri care face obligatoriu transferul rezervelor de fonduri ale instituţiilor publice şi ale autorităţilor locale către Banca Centrală a Greciei. Sau, în cazul plăţii către FMI de săptămâna trecută, Atena a recurs la golirea unui cont de rezerve deschis la FMI.

Cu patru zile înainte să fie făcută ultima plată, premierul Tsipras a scris creditorilor din UE şi FMI pentru a-i avertiza că s-ar putea ca Atena să nu fie capabilă să plătească cele 750 de milioane de euro, fiind acuzat de un bluf, care a adâncit şi mai mult neîncrederea între cele două tabere.

Totuşi, noi ajutoare vor fi necesare mai repede sau mai târziu pentru a se evita falimentul. Agenţia de rating Moody’s a declarat că există o probabilitate ridicată să fie impuse controale de capital şi o îngheţare a depozitelor bancare, în condiţiile în care cetăţenii greci îşi retrag banii din bănci de teama unui faliment naţional şi a unei ieşiri în zona euro a ţării lor.

Banca Centrală Europeană a ridicat plafonul asupra lichidităţilor de urgenţă pe care băncile elene le pot retrage de la Banca Centrală Greacă cu doar 200 de milioane de euro, a declarat miercuri o sursă bancară pentru Reuters.

În ciuda posibilităţii unui faliment al Greciei, Tsipras îi va curta pe creditorii europeni la summitul din Riga pentru a încerca să asigure încheierea acordului politic necesar depăşirii impasului în care se află ţara sa.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.