China schimbă placa: Revendicările din Marea Chinei de Sud au ca scop consolidarea operaţiunilor de cercetare şi salvare din regiune

În trecut, prezenţa Chinei în disputatele ape ale Mării Chinei de Sud s-a bazat pe ceea ce Beijing-ul susţine a fi revendicări istorice ale regiunii. Acum, China îşi schimbă poziţia, de la un aşa zis efort de militarizare a regiunii bazat pe pretenţiile de suveranitate la un efort promovează aşa zisele contribuţii umanitare pentru această regiune, conform International Business Times.
Imaginile de satelit arată progresul făcut de China în perioada martie 2014 - 30 ianuarie 2015 (de la st la dr) în privinţa construirii unei insule în Reciful Gaven din Insulele Spratly. (Captură Foto)
Andrei Popescu
06.05.2015

În trecut, prezenţa Chinei în disputatele ape ale Mării Chinei de Sud s-a bazat pe ceea ce Beijing-ul susţine a fi revendicări istorice ale regiunii. Acum, China îşi schimbă poziţia, de la aşa zisele acţiuni de militarizare a regiunii bazate pe pretenţiile de suveranitate la activităţi ce promovează aşa zisele contribuţii umanitare pentru această regiune, conform International Business Times.

În ciuda criticilor internaţionale, China a mers înainte cu planurile sale de a-şi “revendica” anumite zone din apele pretinse şi de Vietnam, Filipine, Brunei şi Malaezia, încercând să construiască insule artificiale ce vor fi folosite ca şi avanposturi pentru marina chineză.

Conform unui nou raport al China Daily, infrastructura adăugată de Beijing în insulele şi recifele disputate din Marea Chinei de Sud ar reprezenta de fapt o resursă regională pentru operaţiunile de cercetare şi salvare. Yun Zhuo, director al Comitetului de Expertiză şi Consultare din cadrul Marinei chineze, a declarat pentru China Daily că, în calitate de cea mai mare forţă militară a regiunii, China are responsabilităţi internaţionale pentru a desfăşura operaţiuni de salvare în Marea Chinei de Sud în cazul unor urgenţe.

“Totuşi, dacă echipa noastră de salvare îşi are sediul în provincia Hainan, vor trece câteva zile până când navele de capacitate mare vor ajunge la scena unui naufragiu, iar avioanele vor putea acoperi distanţe scurte datorită limitării combustibilului”, a declarat Yun. “Prin urmare este foarte necesară construirea sau îmbunătăţirea infrastructurii pe insulele şi recifele din Marea Chinei de Sud, astfel încât să putem trimite nave şi avioane de salvare acolo unde este o urgenţă.”

Amiralul Wu Shengli a adăugat că, prin operaţiunile suplimentare de construire în regiune, China îşi va îmbunătăţi “capacităţile de a furniza servicii publice, precum prognoză meteo şi asistenţă maritimă.”

Conform unui raport publicat săptămâna trecută, oficialii chinezi au declarat că SUA, un aliat regional al Filipinelor, şi alte organizaţii internaţionale sunt binevenite să folosească centrele civile de pe insulele controversate.

Yun citează eforturile Chinei în operaţiunile de căutare a rămăşiţelor zborului MH370 în martie 2014 ca un exemplu de bază care arată cum abilităţile Chinei de a distribui resursele au fost stânjenite de faptul că a dispus de resurse limitate în Marea Chinei de Sud. “Oricine poate vedea din operaţiunile de căutare a zborului malaezian MH370 că statului chinez îi lipseşte o forţă suficientă pentru operaţiuni maritime de cercetare şi salvare în Marea Chinei de Sud.”

În ciuda propunerii aparent inofensive din partea Chinei, adversarii regionali implicaţi în disputele teritoriale au fost atenţi şi în trecut la afirmaţii similare. În mijlocul operaţiunilor de căutare a rămăşiţelor avionului companiei Malaysia Airlines, oficialii naţiunilor ASEAN şi-au exprimat îngrijorarea că Beijing-ul exploatează tragedia pentru a câştiga o prezenţă solidă în regiune şi pentru a se instaura în poziţia de lider geopolitic în regiune, şi astfel consolidându-şi pretenţiile teritoriale. De fapt, unii lideri au declarat că Beijing-ul a şi reuşit să facă acest lucru, susţine International Business Times.

Se pare că precauţiile şi avertizările lor nu au fost nefondate. Începând cu martie 2014, China a construit insule artificiale în cel puţin trei recife ale Insulelor Spratly într-un ritm rapid – imaginile de satelit furnizate în luna februarie de IHS Jane’s Defense Weekly au arătat că cea mai mare structură este de aproape 3 km lungime şi este echipată o platformă de aterizare pentru helicoptere şi o pistă de aterizare.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor