Germania şi Franţa se luptă pentru şefia NATO

Franţa şi Germania au căutat să revendice conducerea europeană a NATO, miercuri, în prima şedinţă ministerială, după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a afirmat că alianţa militară condusă de SUA se confruntă cu „moartea cerebrală”.

Punerea sub semnul întrebării a oportunităţii alianţei survine înaintea unui summit la Londra la 70 de ani de la fondarea NATO - care va avea loc peste două săptămâni - şi reflectă atât fricţiuni transatlantice mai largi, cât şi spaţiul de manevră generat de decizia Marii Britanii de a părăsi UE.

Pe fondul întrebărilor cu privire la intenţiile preşedintelui american Trump, furia pentru incursiunea Turciei în Siria luna trecută şi îndoielile americane cu privire la angajamentul Europei faţă de propria apărare, ministrul german de Externe, Heiko Maas, a declarat că Europa nu trebuie să meargă singură.

Maas a propus candidaţilor, la o reuniune a miniştrilor de externe din NATO, ca secretarul general Jens Stoltenberg să creeze o comisie de experţi pentru a dezbate probleme strategice.

La rândul său, ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, a ridicat de asemenea ideea unui grup de „înţelepţi” care să ia în considerare viitorul NATO, au spus doi diplomaţi, deşi detaliile nu au fost disponibile imediat.

Ambele idei ar lărgi competenţa iniţială a NATO, începând cu fondarea sa în 1949, de a proteja Europa şi America de Nord, astfel că Alianţa ar putea cuprinde zone noi, cum ar fi războiul civil din Siria şi Orientul Mijlociu.

Macron, într-un interviu din 7 noiembrie pentru The Economist, a exprimat îndoieli cu privire la concreteţea securităţii asigurate de NATO în cazul unui atac asupra unui aliat. El a cerut o mai mare integrare europeană a apărării pentru a permite reacţii mai rapide la crizele din apropierea graniţelor Europei.

Macron a spus că, de asemenea, a existat o lipsă de coordonare între aliaţii europeni, pe de o parte, şi Statele Unite şi Turcia - a doua cea mai mare armată a NATO - pe de altă parte.

„Este important ca braţul politic al NATO să fie consolidat”, a declarat Maas jurnaliştilor când a ajuns la şedinţa la care participau cele 29 de state aliate, precum şi secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, numind NATO „asigurarea de viaţă” a Europei.

Ideile ar permite, de asemenea, ca NATO să aibă mai mult o viziune comună despre direcţia alianţei, care s-a modernizat militar de la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, dar care are un rol limitat în soluţionarea conflictelor mondiale.

Le Drian nu a vorbit public la NATO, dar unii diplomaţi aliaţi au spus că se aşteaptă ca Parisul să pună întrebări tabu, cum ar fi calitatea conducerii Statelor Unite, având în vedere poziţia lui Trump care a afirmat că NATO ar fi învechită.

„Este vorba despre ţara care ar trebui să fie liderul natural al Europei, Franţa sau Germania, sau posibil amândouă împreună, şi despre direcţia spre care se îndreaptă NATO”, a declarat pentru Reuters un înalt diplomat NATO.

Ministrul de Externe al Norvegiei, Ine Eriksen Soreide, a salutat propunerile Berlinului, dar alte state aliate au cerut mai multe consultări.

De la preluarea funcţiei în 2017, Trump i-a acuzat pe aliaţii europeni ai NATO că nu îşi îndeplinesc promisiunile legate de contribuţiile la bugetul apărării comune. El le-a cerut să dubleze obiectivul de cheltuieli pentru apărare al NATO de 2% din producţia economică, stabilit în 2014.

Marţi, miniştrii de externe ai NATO au convenit să se creeze un câmp tactic şi să monitorizeze îndeaproape potenţialul militar în creştere al Chinei, două decizii menite să arate lui Trump că alianţa este atentă la interesele SUA.