Găgăuzia: limba română, un factor important în consolidarea coeziunii sociale din Moldova

Un nou studiu realizat de experţii Institutului de Politici Publice consideră că problemele ce ţin de studierea limbilor în regiunea Găgăuziei ar trebui scoase în afara factorilor cu caracter politicianist. Totodată, aceştia încurajează politicile destinate promovării limbii române în regiune.
Anişoara Chiriac
20.09.2016

alte articole

Găgăuzia (ro.wikipedia.org)
Anişoara Chiriac
20.09.2016

Un nou studiu care reflectă viziunile despre integrarea europeană din Găgăuzia, cât şi raionul Taraclia - “Moldova între Est şi Vest: viziuni din Găgăuzia şi Taraclia” - realizat de Institutul de Politici Publice (IPP), a fost prezentat publicului la Chişinău pe 20 septembrie. După discuţiile pe marginea situaţiei social-politice din regiunea Găgăuziei, autorii studiului au venit cu mai multe recomandări de politici cu scopul de a contribui la consolidarea coeziunii sociale în societatea din Republica Moldova.

„În cadrul proiectului “Moldova între Est şi Vest: viziuni din Găgăuzia şi Taraclia”, experţii Institutului de Politici Publice şi-au propus să înţeleagă percepţia şi atitudinile cetăţenilor Republicii Moldova care locuiesc în raionul Taraclia şi în UTA Găgăuzia, faţă de situaţia socio-politică din ţară şi să identifice principalele puncte cheie de intervenţie la nivel de politici, pentru a creşte gradul de apartenenţă al acestora faţă de statul Republica Moldova”, precizează autorii studiului.

Pe parcursul anilor, inclusiv datorită ingerinţei Federaţiei Ruse în politica din Republica Moldova, au avut loc tentative de utilizare a factorului etnicităţii atât în UTA Găgăuzia, cât şi în raionul Taraclia, cu scopul dezbinării societăţii şi obstrucţionării procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, se arată într-un comunicat al Institutului de Politici Publice remis de Epoch Times.

În acest context, experţii IPP-ului au propus un şir de recomandări de politici axate pe trei paliere de intervenţie: încurajarea implicării şi participării persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale în cadrul proceselor decizionale naţionale, îmbunătăţirea competenţelor lingvistice ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, dar şi a prestigiului limbii de stat a Republicii Moldova, cât şi asigurarea unui spaţiu informaţional incluziv, care ar promova diversitatea şi valorile democratice.

Totodată, studiul mai accentuează necesitatea delimitării explicite a drepturilor şi obligaţiile autorităţilor publice centrale şi cele locale în promovarea limbii de stat, scoaterea problemelor ce ţin de studierea limbilor, atât a celei majoritare, cât şi a celor minoritare, de sub influenţa factorilor cu caracter politicianist, extinderea spaţiului de utilizare de către alolingvi a limbii române prin producerea şi difuzarea de lucrări tipărite, emisiuni şi opere audio-vizuale de calitate, conţinuturile şi nivelul artistic ar putea constitui un punct atractiv pentru cetăţenii din regiune.

Un alt aspect notabil ar reprezenta şi promovarea Programului naţional pentru îmbunătăţirea calităţii învăţării limbii române în instituţiile de învăţământ general cu instruire în limbile minorităţilor naţionale în rândul populaţiei din raionul Taraclia şi UTA Găgăuzia, au conchis experţii studiului.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor