Franţa: Frontul Naţional consideră o "aberaţie" deschiderea pieţei muncii pentru români şi bulgari
alte articole
Partidul de extremă dreapta francez Frontul Naţional consideră că este o "aberaţie" faptul că miercuri s-a deschis piaţa muncii din UE pentru români şi bulgari, conform unui comunicat citat de Liberation, în ediţia electronică.
"Deschiderea totală în această miercuri a pieţei muncii noastre pentru cetăţenii români şi bulgari este o aberaţie în plină criză economică şi într-o perioadă de şomaj în masă", se scrie într-un comunicat al Partidului francez Frontul Naţional al lui Marine le Pen, conform mediafax.
Acesta afirma că "împreună cu efectele deja dezastruoase ale directivei europene privind detaşarea, care nu a fost reformată, această deschidere totală a pieţei muncii va consolida şi mai mult concurenţa neloială căreia i-au căzut victime muncitorii noştri şi IMM-urile noastre".
"În plus, adaugă FN, această reformă va fi percepută în România şi Bulgaria ca un semnal al unei emigraţii suplimentare către ţările noastre şi către Franţa în particular", se mai spune în comunicat.
Partidul Frontul Naţional este de părere că, în acest context, trebuie să se schimbe situaţia, respectiv "să se obţină într-o primă fază abrogarea directivei privind detaşarea şi restabilirea cât mai rapidă a controlului frontierelor".
"Problema apartenenţei noastre la UE trebuie să facă obiectul unei consultări a francezilor", mai precizează comunicatul.
Poziţia Marii Britanii şi a Germaniei
De la 1 ianuarie, românii şi bulgarii au dreptul să muncească în oricare dintre cele 28 de ţări ale Uniunii Europene, fapt ce stârneşte teama de invazie dar şi beneficii pentru turismul din Marea Britanie şi Germania, notează brisbane.com.au.
O alianţă de parlamentari conservatori, laburişti şi liberal-democraţi britanici avertizează că politicienii alimentează tensiunile în cadrul comunităţilor insuflând teama faţă de romi, relatează The Guardian, în ediţia online.
Parlamentarii au tras acest semnal de alarmă, în urma afirmaţiilor unui consilier conservator care a sugerat că unii romi intenţionează să vină în Marea Britanie pentru a "fura din buzunare şi a cerşi agresiv".
Marţi, înaintea ridicării restricţiilor de pe piaţa muncii, Philippa Roe, membră consiliului municipal din Westminster, a acuzat romii din centrul Londrei că provoacă deja numeroase probleme sociale. Ea a relatat pentru BBC că este necesară limitarea accesului la beneficii sociale pentru nou-veniţii din ţările europene şi a cerut creşterea taxelor locale dacă Guvernul nu oferă ajutor financiar.
"Ştiu că marea majoritate a românilor şi bulgarilor care intenţionează să vină în Marea Britanie vor să muncească şi să contribuie la societate aici", a declarat ea. "Dar cred că teama pe care o resimte fiecare este faţă de cei care vin în Marea Britanie şi nu reuşesc să îşi găsească un loc de muncă, căzând în spatele sistemului nostru de protecţie socială, sau cei care vin aici în mod deliberat pentru a fura şi a cerşi agresiv".
Cu toate că romii reprezintă doar o proporţie mică din populaţiile României şi Bulgariei, unii politicieni au avertizat, în legătură cu eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii, asupra posibilităţii ca mulţi dintre aceştia să vină în Marea Britanie. Pe fondul escaladării acestor declartaţii, parlamentarii din toate grupurile parlamentare le-au cerut politicienilor să se implice într-un "dialog calm cu comunităţile locale şi să pună capăt limbajului instigator deliberat, menit să amplifice tensiunile comunitare".
Context
Pentru a evita ca românii şi bulgarii să caute slujbe în afara ţării lor, mai multe ţări din UE şi-au păstrat pieţele de muncă închise pentru cetăţenii acestora o perioadă de şapte ani.
Analiştii sunt de părere că românii şi bulgarii care doreau să muncească peste graniţe, şi-au căutat demult şi nu au aşteptat până când restul celor nouă ţări membre UE - Austria, Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Malta, Olanda şi Spania - urmau să ridice restricţiile.
Totuşi, guvernul Marii Britani consideră că s-a subestimat numărul celor ce vor veni şi că ar fi trebuit să ia mai multe măsuri pentru a limita afluxul intrării în regat.
Membrii partidului Conservator din Marea Britanie, cât şi primul ministru David Cameron, au făcut presiuni până în ultimul moment ca restricţiile să fie prelungite, dar preşedintele partidului, Grant Shapps, a declarat că Marea Britanie a făcut tot ce se putea „în limitele legii”, prelungind restricţiile încă doi ani.
În Germania, Uniunea Creştin Socială, aliata partidului Creştin Democrat al lui Merkel, a ridicat de asemenea problema „fraudelor din domeniul ajutoarelor sociale” şi a construit o listă de propuneri prin care nou-veniţii mai săraci să nu poată primi beneficii din partea statului.
