Nigel Farage vrea refugiaţi sirieni în Marea Britanie, dar nu vrea români

Nigel Farage, liderul formaţiunii naţionaliste Partidul Independenţei Marii Britanii (UKIP), solicită Guvernului britanic să accepte refugiaţi sirieni, dar este împotriva eliminării restricţiilor pentru cetăţenii români şi bulgari, el afirmând că refugiaţii sunt un lucru "diferit".

"Cred că refugiaţii sunt un element foarte diferit al imigraţiei economice şi cred că Marea Britanie trebuie să onoreze declaraţia din anul 1951 privind statutul refugiaţilor", a menţionat Nigel Farage pentru BBC.

Guvernul britanic refuză să accepte refugiaţi sirieni, preferând să ofere doar asistenţă financiară.

"Cred că avem o responsabilitate, noi, cei care trăim liber aici în Occident, de a încerca să îi ajutăm pe unii dintre aceşti sirieni care îşi părăsesc ţara pentru că se tem pentru vieţile lor", a precizat Farage.

Poziţia premierului britanic

Premierul britanic David Cameron a declarat că vor fi luate măsuri dure împotriva aşa-numitului "turism pentru beneficii sociale", afirmând că imigranţii din cadrul UE nu vor putea să pretindă să fie sprijiniţi de contribuabili pe termen nelimitat.

Normele de eligibilitate în vederea ajutoarelor de şomaj vor fi mai dure, în timp ce accesul la locuinţe sociale va fi limitat, transmite BBC News Online.

Premierul a afirmat că cetăţenii britanici sunt "profund îngrijoraţi" de numărul imigranţilor români şi bulgari. El a mai precizat că principiul libertăţii de circulaţie în cadrul UE nu poate fi "necondiţionat".

Imigranţii noi nu vor primi ajutoare de şomaj în primele trei luni, iar plăţile vor înceta după şase luni, cu excepţia situaţiei în care aceştia au o şansă "reală"să fie angajaţi. "Obişnuitul test pentru locuinţă" va fi mai dur şi va fi introdus un prag minim pentru venituri. În plus, cei care nu caută o slujbă vor fi expulzaţi şi nu vor putea reveni mai devreme de 12 luni, iar amenzile pe care le primesc angajatorii care nu plătesc salariul minim se vor mări de patru ori.

Premierul Cameron, într-un interviu pentru Financial Times, a declarat că precedentul Guvern laburist a făcut o "greşeală monumentală" nerestricţionând accesul pe piaţa muncii atunci când Polonia şi alte nouă ţări din Europa Centrală şi de Est au aderat la UE în 2004, având ca efect un număr mult mai mare de imigranţi