De astăzi, românii şi bulgarii primesc drepturi depline la muncă în UE în ciuda tensiunilor din Marea Britanie şi Germania

Românii şi bulgarii au, începând de azi, dreptul să muncească în oricare dintre cele 28 de ţări ale Uniunii Europene, fapt ce stârneşte frica de invazie dar şi beneficii pentru turismul din Marea Britanie şi Germania, notează brisbane.com.au.

Marea Britanie s-a grăbit să adopte o serie de măsuri ce interzic imigranţilor din UE să ceară ajutoare sociale imediat cum sosesc în regat, în timp ce parlamentarii germani au ridicat problema fraudelor din domeniul asistenţei sociale.

În timpul discursului de sfârşit de an, preşedintele Bulgariei, Rosen Plevneliev a menţionat că bulgarii „îşi doresc o slujbă decentă” acasă, şi „nu un bilet dus pentru a părăsi ţara”.

Odată cu aderarea la UE din 2007, România şi Bulgaria au devenit cele mai sărace membre ale blocului european.

Precaute cu privire la numărul celor în căutare de slujbe ce vor sosi din cele două ţări, mai multe ţări UE şi-au păstrat pieţele de muncă închise pentru cetăţenii acestora timp şapte ani.

Analiştii sunt de părere că românii şi bulgarii care doreau să muncească peste graniţe, şi-au căutat demult şi nu au aşteptat până când restul celor nouă ţări membre UE - Austria, Belgia, Franţa, Germania, Luxembourg, Malta, Olanda şi Spania - urmau să ridice restricţiile.

Totuşi, mişcarea a fost privită cu temeri de Marea Britanie încă de la aderare, guvernul acestora fiind de părere că au subestimat numărul celor ce vor veni, şi că ar fi trebuit să facă mai multe pentru a limita afluxul.

Membrii partidului Conservator din regat cât şi prim ministrul David Cameron au făcut presiuni până în ultimul moment ca restricţiile să fie prelungite, dar preşedintele partidului, Grant Shapps, a declarat că Marea Britanie a făcut tot ce se putea „în limitele legii”, prelungind restricţiile încă doi ani.

În Germania, Uniunea Creştin Socială, sora partidului Creştin Democrat al lui Merkel, a ridicat de asemenea problema „fraudelor din domeniul ajutoarelor sociale” şi a construit o listă de propuneri prin care nou-veniţii mai săraci să nu poată primi beneficii din partea statului.

În acelaşi timp, purtătorul de cuvânt al Guvernului german, Steffen Seibert, a precizat că „mişcarea liberă a populaţiei este o şansă pentru Germania şi pentru germani de asemenea”.

Secretarul de stat al Biroului german pentru migraţie, refugiaţi şi integrare, Aydan Ozoguz, a argumentat spunând că: „toate persoanele din România şi Bulgaria sunt sărace şi vin aici doar pentru a obţine beneficii, noi doar ignorăm numărul mare de persoane calificate la nivel înalt care muncesc aici, ca de exemplu, doctorii şi asistentele.”

În restul UE - inclusiv într-o Spanie în plină criză, care e deja casa a peste 1 milion de români - au fost puţine dezbateri privind ridicarea restricţiilor.

Atât premierul român Victor Ponta cât şi omologul său bulgar, Plamen Oresharski, au precizat în repetate rânduri în ultimele săptămâni că nu vor fi sosiri în masă ale imigranţilor din ţările lor pe data de 1 ianuarie.

În Bucureşti, multe persoane au spus pentru AFP că nu ştiu de noile schimbări ce vor intra în vigoare miercuri şi că nu plănuiesc să plece din ţară.

Un număr de analişti din Bucureşti şi Sofia nu au putut estima corect numărul celor ce plănuiesc să imigreze, dar au spus că valul cel mare a trecut deja.

Aproximativ 3 milioane de români şi 1 milion de bulgari au imigrat, nu numai în EU, în căutarea unei vieţi mai bune în ultimele două decenii.

Principalul factor determinant au fost salariile mici - majoritatea doctorilor din cele două ţări câştigând aproximativ 400 de euro pe lună, un sfert din cât ar câştiga oriunde altundeva în UE.