Franţa acoperă fraude legate de fondurile europene
alte articole
În Franţa, corupţia se poate extinde, deoarece sunt foarte puţine anchete judiciare legate de cazuri de deturnare de fonduri europene, spre deosebire de Italia, care deşi se confruntă cu crima organizată, este mai activă în acest sens, afirmă într-un interviu acordat site-ului EurActiv Mario Vaudano, fost consilier la Oficiul european de luptă antifraudă (OLAF), în prezent magistrat italian aflat la pensie, care a profesat la Torino, Roma şi Bruxelles.
În cursul carierei sale, Vaudano a lucrat şi alături de judecătorul antimafia Giovanni Falcone, asasinat în 1992.
În regiunea Calabria, s-a descoperit un caz de deturnare de fonduri naţionale şi europene, în valoare de 1,3 milioane de euro. Banii publici au fost deturnaţi pentru construirea de vile personale. Referindu-se la acest caz, Vaudano spune că în Calabria 'funcţionari care au legături cu mediile mafiote s-au infiltrat uneori în serviciile administrative, inclusiv cele care atribuie fonduri europene, iar funcţionarii cinstiţi pot să fie ţinta unor ameninţări mai mult sau mai puţin implicite'. 'Când o licitaţie este atribuită unei întreprinderi despre care se ştie că are legături cu o organizaţie criminală, aceşti funcţionari renunţă uneori la efectuarea unor controale privind modul în care s-au acordat fondurile. Nici măcar nu este nevoie de o intimidare formală, deoarece există adesea o atmosferă de ameninţare', spune fostul consilier.
În această regiune, OLAF a reuşit să recupereze peste 50 de milioane de euro în cadrul unei operaţiuni care a vizat mai mulţi prestatori de servicii, printre care şi unul de epurare a apelor. 'Ndrangheta, mafia calabreză, este bine implantată în această regiune şi se estimează că 20% din fondurile europene atribuite zonei cad în mâinile mafiei. Proporţia poate ajunge la 40% dacă includem întreprinderile şi beneficiarii corupţi care nu aparţin direct unei organizaţii criminale, potrivit lui Vaudano.
'Într-o asemenea situaţie, se pune întrebarea dacă nu ar fi mai bine să se suspende alocarea de fonduri europene atât timp cât nu se face curăţenie absolută în cadrul administraţiei. O astfel de acţiune a început, dar încă nu se poate vorbi de rezultate definitive. Totuşi, unii funcţionari care ocupau posturi de conducere au fost deja înlocuiţi', adaugă Vaudano.
Bruxellesul insistă totuşi asupra bunei folosiri a fondurilor europene şi exercită un control riguros în această direcţie, dar cu toate acestea continuă să se înregistreze cazuri de fraudare a unor astfel de fonduri. 'Statistic, sunt mai puţine fraude atunci când fondurile sunt direct atribuite de Comisie, cum este cazul, de exemplu, în sectorul cercetării. Din 2004, după nenumărate solicitări ale OLAF, s-a creat o bancă de date destinată identificării destinatarilor fondurilor europene pentru plăţile directe, care reprezintă circa 20% din bugetul european', precizează fostul consilier.
'În schimb, problemele rămân valabile pentru fondruile structurale: Comisia nu-l cunoaşte pe adevăratul destinatar final căruia îi atribuie fondurile în momentul în care face acest lucru. Fondurile sunt alocate statelor membre şi(sau regiunilor care hotărăsc care sunt beneficiarii. Aceştia nu sunt cunoscuţi de Comisie decât la finalul proiectului şi în momentul verificării conturilor, adică după 5 sau 6 ani, când banii au fost deja atribuiţi şi cheltuiţi', adaugă Vaudano.
'Când statele se plâng de fraudarea fondurilor europene, dau dovadă de ipocrizie, deoarece ele sunt primele care se fac vinovate de acest lucru. În Franţa, în regiuni precum Corsica sau Paca, s-au semnalat probleme similare cu cele descoperite în Calabria. Fonduri europene destinate păşunilor alpine au fost folosite pentru renovarea unor case particulare. dar spre deosebire de Italia, Franţa a deschis foarte puţine anchete şi are foarte puţine sesizări la OLAF. Cum este posibil ca o mare regiune economică precum Ile-de-France să trimită la OLAF mai puţin de 3-4 cazuri pe an, când o regiune similară, precum Lombardia, trimite peste o sută de sesizări în fiecare an? Şi Franţa nu este singura care are această atitudine, la fel se întâmplă şi în Marea Britanie, în Germania sau chiar în Olanda: 'Nu vrem să pierdem fondurile europene, deci acoperim fraudele'', spune Vaudano.
În Bulgaria şi în România, situaţia este diferită, cu un nivel foarte îngrijorător al corupţiei generalizate, inclusiv în mediul judiciar şi în cadrul poliţiei, afirmă fostul consilier OLAF. Datorită unui acord cu OLAF, există multe sesizări de fraude, dar procesele sunt cu greu finalizate prin condamnări, precizează acesta.
În Italia, acesta spune că anchetele se finalizează mai repede, deoarece parchetul este independent faţă de politic. Un denunţ care vine din partea OLAF declanşează automat o acţiune penală, dosarele nu pot fi 'ţinute la sertar', relevă Vaudano.
