Alegerile prezidenţiale din Franţa: Cursul în relaţiile cu Rusia va fi păstrat

Primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa va avea loc la sfârşitul acestei săptămâni. Modul în care rezultatele acestor alegeri ar putea afecta relaţiile cu Rusia este analizat, într-un interviu acordat cotidianului rus Kommersant, de cunoscutul politolog francez Thomas Gomart, vicepreşedintele pentru dezvoltare strategică în cadrul Institutului Francez de Relaţii Internaţionale (IFRI).
(photos.com)
Epoch Times România
20.04.2012

Primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa va avea loc la sfârşitul acestei săptămâni. Modul în care rezultatele acestor alegeri ar putea afecta relaţiile cu Rusia este analizat, într-un interviu acordat cotidianului rus Kommersant, de cunoscutul politolog francez Thomas Gomart, vicepreşedintele pentru dezvoltare strategică în cadrul Institutului Francez de Relaţii Internaţionale (IFRI).

Potrivit lui Gomart, cei doi principali concurenţi din cursa prezidenţială, Nicolas Sarkozy şi Francois Hollande, sunt nişte politicieni extrem de diferiţi. Sarkozy este un lider puternic, care a dus de la bun început o campanie de ofensivă, bazându-se pe experienţa preşedinţiei sale şi a luptei cu criza din zona euro. La rândul său, Hollande, care nu are experienţă ministerială sau internaţională, are simţul strategiei şi tacticii, care i-a permis să se impună ca lider, inclusiv la nivel naţional.

Însă, în opinia politologului, important nu este cine va câştiga alegerile prezidenţiale, ci care va fi atitudinea echipei noului preşedinte faţă de măsurile economice dure. În cazul unei victorii, şi Sarkozy, şi Hollande se vor confrunta cu probleme precum reducerea datoriei de stat şi majorarea caracterului concurenţial al economiei franceze.

În ceea ce priveşte modul în care rezultatele alegerilor prezidenţiale vor afecta relaţiile cu Rusia, Gomart prognozează menţinerea actualului curs în cazul victoriei lui Francois Hollande, iar în cazul victoriei lui Sarkozy - o foarte uşoară schimbare a accentelor, în funcţie de persoana noului ministru al afacerilor externe.

Dintre principalele probleme care vor figura pe agenda relaţiilor cu Rusia, politologul francez enumeră sprijinirea stabilităţii financiare în zona euro, a cărei eventuală prăbuşire ar afecta inclusiv economia Rusiei. Un alt domeniu de cooperare este legat de provocările la adresa securităţii europene şi de dezvoltarea relaţiilor dintre Rusia şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Nu în ultimul rând, se va încerca o amelioare a relaţiilor economice, inclusiv în domeniul energetic şi cel aerospaţial.

Potrivit interlocutorului Kommersant, cea mai importantă şi mai dureroasă problemă în negocierile ruso-franceze o va constitui situaţia din Siria, la care se adaugă cea din Iran şi Libia. După cum subliniază Thomas Gomart, Parisul şi Moscova au unele dificultăţi în ceea ce priveşte înţelegerea poziţiei celuilalt.

Pentru Moscova, principalul adversar este, încă de la începutul anilor 1980, islamismul radical. Acest lucru explică refuzul Rusiei de a înţelege atitudinea tolerantă sau chiar naivă a Parisului faţă de o serie de ţări arabe, inclusiv faţă de Qatar sau faţă de noul guvern al Libiei. Rusiei îi este greu să accepte faptul că nivelul de violenţă şi represaliile la adresa Siriei au atins un nivel alarmant. În acest sens este utilă, în opinia lui Gomart, o analogie cu situaţia din Libia, care s-a dovedit cu mult mai puţin stabilă decât se aştepta.

Cu toate acestea, în opinia politologului, nuanţele abordărilor de politică externă ale echipelor Hollande şi Sarkozy se vor răsfrânge mai degrabă nu asupra Libiei şi Siriei, ci asupra Afganistanului, în condiţiile în care Hollande a anunţat deja că va cere accelerarea retragerii trupelor franceze din Afganistan.

Un capitol separat îl constituie opiniile celor doi candidaţi în ceea ce priveşte politica imigraţionistă. O abordare mai fermă faţă de străini şi restricţionarea fluxurilor de imigranţi constituie parte a campaniei electorale a lui Sarkozy. Tabăra celor de stânga are, potrivit lui Gomart, o atitudine mai blândă faţă de această problemă.

În orice caz, Gomart prognozează o consolidare a poziţiilor forţelor de extremă dreapta în Franţa, mai ales pe fondul crizei economice, când a pune propriile probleme pe seama imigranţilor constituie o tentaţie pentru unii politicieni. Astfel, subliniază politologul, orice acutizare este în avantajul Frontului Naţional, astfel că în viitorul apropiat rolul lui Marine Le Pen în politica franceză va creşte.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor