Fosilele unui nou tip de om preistoric au fost descoperite în Israel

În situl Nesher Ramla din Israel au fost descoperite un fragment de os parietal dintr-un craniu şi un maxilar aproape complet, datând de acum 130.000 de ani.

(CENIEH (Centro Nacional de Investigación sobre la Evolución Humana)

Până în prezent se presupunea că neandertalienii au apărut şi au prosperat în Europa cu multe mii de ani înainte de sosirea lui Homo sapiens, dar această idee a început să piardă forţă. Descoperirile făcute într-o peşteră israeliană confirmă că evoluţia a fost mult mai complexă şi că Orientul Mijlociu a fost un loc mult mai divers şi decisiv în acest proces.

Fosilele umane şi uneltele descoperite în Israel, au fost analizate în cadrul a două studii conduse de Universitatea din Tel Aviv, Israel, la care au participat paleontologii Centrului Naţional de Cercetare a Evoluţiei Umane din Spania (CENIEH) José María Bermudez de Castro, María Martinón-Torres, Laura Martin-Frances şi Emiliano Bruner. Studiul a fost publicat vineri 25 iunie în revista Science (A Middle Pleistocene Homo from Nesher Ramla, Israel).

Primul studiu, condus de Israel Heshkovitz, documentează rămăşiţele fosile (un fragment de os parietal al unui craniu şi un maxilar aproape complet) de aproximativ 130.000 de ani găsite în situl Nesher Ramla, o zonă despre care până acum se credea că a fost locuită doar de sapiens şi neandertalieni.

Analizele au demonstrat că este vorba de un hominid arhaic cu trăsături de Neandertal (în special maxilarul şi dinţii) şi caracteristici similare cu Homo erectus - o specie asiatică - ceea ce sugerează că este vorba de o nouă populaţie care a fost numită "Homo tip-Nesher Ramla" şi care ar putea fi o nouă specie anterioară neandertalienilor şi erectus.

Oamenii de ştiinţă sugerează că fosilele de la Nesher Ramla sunt descendenţii unei populaţii care locuia deja în Orientul Mijlociu (ceea ce paleontologii numesc coridorul levantin) acum 400.000 de ani şi care ar putea fi populaţia din care au evoluat neandertalienii şi, probabil, alte grupuri umane care s-au răspândit în Asia.

După ce au comparat aceste informaţii cu cele din alte situri din zonă, autorii concluzionează că Homo tip-Nesher Ramla face parte dintr-o populaţie care a locuit în zonă în urmă cu 400.000 - 130.000 de ani (aşa cum reiese din siturile arheologice de la Quesem şi Zuttiyeh) şi că este "populaţia mamă" din care au apărut grupuri de descendenţi care au migrat în valuri succesive care au ocupat Europa şi au dat naştere neandertalienilor şi, posibil, altor grupuri umane din est.

"Credem că această populaţie ar putea fi legătura dintre Est şi Vest. Dintre Europa şi Asia", conchide María Martinón-Torres, cercetător şi director al CENIEH.

"Iar adevărul este că, deşi Neandertal este specia europeană emblematică, ea nu trebuie neapărat să fie originară din vestul Europei, ci ar fi putut apărea în afara continentului", subliniază Torres.

Pentru Bermudez de Castro, această descoperire întăreşte o idee pe care "o sugerăm de mulţi ani şi anume că originea populaţiilor europene şi a unei mari părţi a populaţiilor asiatice nu se află în Africa, ci în Asia, probabil în Orientul Mijlociu, o adevărată răscruce de drumuri.

Dar studiul ajunge la o altă concluzie şi sugerează că Homo tip-Nesher Ramla s-a încrucişat şi cu sapiens în urmă cu aproximativ 200.000 de ani, aşa cum a demonstrat situl arheologic israelian Misliya.

Până acum, diverse studii genetice au confirmat că, în urmă cu aproximativ 200.000 de ani, sapiens şi neandertalienii s-au hibridizat, "dar nu aveam fosile care să susţină acest lucru. Acum ştim că Orientul Apropiat a fost locul unde a avut loc această încrucişare", explică Martinón-Torres. "Dacă acum 400.000 de ani am avut populaţii cu caracteristici de Neandertal, care au supravieţuit cel puţin până acum 130.000 de ani şi, în plus, ştim că în coridorul levantin au existat sapiens acum 200.000 de ani, aşa cum arată situl de la Misliya, înseamnă că avem locul şi momentul în care sapiens şi neandertalienii s-au hibridizat", subliniază el.

Cel de-al doilea studiu, condus de Yossi Zaidner, analizează uneltele din sit, a căror tehnică de fabricaţie este foarte avansată, ceea ce întăreşte ideea că între Homo tip-Nesher Ramla, sapiens şi neandertalieni, pe lângă schimbul genetic, a existat şi un schimb cultural.

Pentru Martinón-Torres, important este că ambele studii "revoluţionează" ideea clasică potrivit căreia Africa este continentul de origine a speciilor şi arată că "Orientul Apropiat, şi nu Africa, a fost epicentrul evoluţiei umane", în special în Pleistocen.

"Credem că, la fel ca şi în prezent, Orientul Apropiat a fost o zonă cu o ocupare foarte densă şi cu multe culturi care coexistau sau concurau între ele şi cu schimburi biologice şi culturale. Era centrul tuturor lucrurilor", subliniază el.

Ipoteza este în concordanţă cu proiecţiile climatice care indică faptul că, în urmă cu un milion de ani, Levantul era o zonă umedă, cu condiţii relativ stabile, în timp ce Europa era "un adevărat infern al oscilaţiilor climatice şi al glaciaţiunilor periodice, ceea ce a împiedicat locuirea continuă şi stabilă", conchide Martinón-Torres.

Surse: CENIEH, Science