Cea mai veche amprentă umană din America de Sud, descoperită în Chile
alte articole
În urmă cu 15.600 de ani, un om mergea prin preriile din nordul Patagoniei. Faptul nu ar fi cu adevărat important dacă acest tip nu ar fi lăsat o amprentă care a rezistat de-a lungul timpului, iar acum ne detemină să regândim tot ceea ce credeam că ştim despre apariţia speciei umane Homo Sapiens în America de Sud.
Amprenta unui adult de 70 de kilograme care umbla desculţ a fost descoperită, în 2010, de un student de la Universidad Austral (Argentina) în timpul săpăturilor din situl paleoarheologic Pilauco din apropierea oraşului Osorno, situat în statul Chile. Cercetătorii şi-au petrecut ultimii ani studiind-o, iar rezultatul a fost publicat pe 24 aprilie în revista PLOS ONE.
„Această descoperire, împreună cu prezenţa artefactelor litice la aceleaşi nivele sedimentare ar putea reprezenta o dovadă suplimentară a colonizării sud-americane preClovis aşa cum s-a propus iniţial pentru situl din apropierea Montelui Verde (situat la aproximativ 100 de kilometri distanţă)", scriu arheologii.
Prezenţa populaţiei în America de Sud în timpul Pleistocenului târziu, cunoscut şi ca Era glaciară, a fost întotdeauna controversată. Cu toate acestea, în ultimul timp câştigă adepţi datorită înregistrărilor unor amprente de vertebrate (ichnite) apărute în locuri cum ar fi La Olla, Pehuen sau Monte Hermoso, unde au fost descoperite zeci de urme.
Amprenta din Pilauco are caracteristici speciale care includ „un valgus (degetul mare) alungit şi urme laterale ale degetelor şterse de sedimente“, scriu cercetătorii. “Rezultatele demonstrează că un om ar putea produce cu uşurinţă o amprentă morfologică echivalentă cu mersul deasupra unui substrat saturat de apă“.
"Amprenta" spun cercetătorii, "a fost probabil îngropată rapid, şi şi-a păstrat morfologia". Cronologiile detaliate care sunt disponibile în prezent „arată că prezenţa umană în zonă (sudul Chile) poate fi de aproximativ 15.000 de ani, cu o perioadă de aproximativ 3.500 de ani de coexistenţă cu megafauna extinsă“, concluzioneză cercetătorii. "Aceasta sugerează o dinamică complexă între schimbările climatice de mediu şi cele produse de om, care apar la sfârşitul Pleistocenului", adaugă ei.
Analizele lor se bazează pe oase de animale care au fost găsite în aceeaşi zonă, inclusiv unele care, eventual, au aparţinut elefanţilor, mastodonţilor şi cailor. Toţi ar fi fost vânaţi de oameni.
Articol ştiinţific de referinţă: A late Pleistocene human footprint from the Pilauco archaeological site, northern Patagonia, Chile
