Unelte foarte vechi şi sofisticate, datate de acum 385.000 de ani, găsite în India

Povestea originii omului a devenit din ce în ce mai încurcată în ultimii ani: noi descoperiri sugerează că Homo sapiens a interacţionat cu alte specii şi s-a aventurat din Africa în mai multe ocazii. Cercetătorii au comparat lumea antică cu cea a lui J.R.R. Tolkien - dar în loc de hobiţi, pitici şi elfi, planeta noastră a avut oameni moderni în Africa, Neanderthali în Europa, Homo erectus în Asia.

Acum, o comoară a instrumentelor de piatră antice sugerează că drumul oamenilor către modernitate a fost croit şi prin India.

Într-o lucrare publicată miercuri în revista Nature, cercetătorii au descris mii de unelte din piatră descoperite la Attirampakkam, un sit arheologic din sudul Indiei. Instrumentele cuprind o perioadă de aproximativ un milion de ani de istorie şi ilustrează evoluţia topoarelor neascuţite, mari şi drepte, în unelte fine pentru sculptat piatra. Se pare că începând cu circa 385.000 de ani în urmă - cu mult înainte ca oamenii moderni să fi sosit în India - aici a fost creată o cultură avansată de instrumente de piatră.

Cum au ajuns aceste tehnici în India atât de devreme? "Aceasta este întrebarea de milioane de dolari", a declarat arheologul Shanti Pappu, fondatorul Centrului Sharma pentru Educaţia Patrimoniului şi un co-autor al raportului.

Nu s-au găsit rămăşiţe umane alături de instrumentele indiene, ceea ce înseamnă că este imposibil de determinat dacă uneltele au fost produse de oamenii moderni sau de unul dintre hominini. Dacă ar fi fost produse de membrii speciei noastre, aceasta ar schimba în mod semnificativ calendarul evoluţiei umane. Dar acesta e un mare "dacă", a recunoscut Pappu.

Cel puţin, descoperirea sugerează "interacţiuni complexe" între hominini din India şi rudele lor din întreaga lume, a notat cercetătoarea.

"Aceasta arată că naraţiunile simple de distribuţie numai în anumite perioade de timp sunt incorecte", a spus Pappu.

Persoanele moderne au evoluat în Africa, iar cele mai vechi rămăşite umane cunoscute, care ar putea aparţine speciei noastre, au fost găsite într-o peşteră marocană şi datează de acum 300.000 de ani. Recunoaşterea recentă a fosilelor umane într-o peşteră israeliană sugerează că oamenii s-ar fi putut aventura pe alte continente încă în urmă cu 194.000 de ani.

La plecarea din Africa, Homo sapiens ar fi întâlnit o serie de rude îndepărtate. Paleoantropologii cred că primii homininii au părăsit Africa cu aproximativ 1,7 milioane de ani în urmă, deşi există o dispută în legătură cu următoarea problemă: căror specii au aparţinut acei imigranţi timpurii.

Cu atât de puţine fosile disponibile, reconstruirea istoriei evoluţiei umane şi a migraţiei este dificilă. Adesea, oamenii de ştiinţă trebuie să urmărească mişcările strămoşilor noştri prin instrumentele de piatră pe care le-au creat.

Primii hominini care au părăsit Africa - oricine au fost - au purtat cu ei topoare de mână în formă ovală şi de pară, folosite pentru a lovi şi a răzui alimentele - o tehnologie numită Acheulean. Cele mai vechi instrumente găsite la Attirampakkam, vechi de peste 1 milion de ani, au fost create în acest stil.

Dar în al doilea lot de unelte descoperite într-un strat de rocă care se întinde pe o durată cuprinsă între 385.000 la 172.000 de ani în urmă (plus sau minus 50.000 de ani), acele topoare grele de mână se transformă în unelte mai mici şi mai sofisticate. O unealtă pare să aibă şi un canal care să-i permită să fie ataşat de un fel de proiectil, ca o suliţă.

Acest tip de tehnologie a fost asociată de mult timp cu Neanderthalii şi Homo sapiens în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, şi nu s-a crezut că aceasta a ajuns în India până când oamenii nu au ajuns în Asia de Sud cu aproximativ 100.000 de ani în urmă. Cunoscută sub denumirea de Levallois, această tehnică este asociată cu progrese semnificative în cunoaşterea umană, deoarece astfel de instrumente nu pot fi fabricate fără abilitatea de a gândi abstract şi de a planifica înainte.

Alison Brooks, paleoantropolog la Universitatea George Washington, a declarat că nu este convinsă că instrumentele mai mici descrise de Pappu şi colegii ei au folosit tehnica Levallois.

"Încă este un punct unic într-un continent gigantic", a adăugat ea - sunt necesare mai multe etape pentru a oferi context acestei descoperiri.

Asta speră şi Pappu. Ea a menţionat că relativ puţine resurse paleontologice au fost investite în India. Instrumentele colectate la Attirampakkam se numără printre primele descoperiri din India pentru care oamenii de ştiinţă au reuşit să le stabilească perioada de existenţă.

"Sperăm ca acest lucru va fi un punct de plecare pentru o nouă perspectivă asupra regiunilor ca India", a notat ea. "Ele au, de asemenea, o poveste de spus."