Experţi din RM despre ”decriminalizarea infracţiunilor economice”: Autorităţile oferă facilităţi penale escrocilor
Proiectul Ministerului Justiţiei nu explică în niciun fel de ce infracţiunile financiar-bancare ar trebui să cadă sub incidenţa liberării de răspundere penală, atenţionează experţii de la CRJM şi Expert-Grup.
(Captură Foto)
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) şi Centrul Analitic Independent Expert-Grup constată că adoptarea proiectului de lege privind ”decriminalizarea infracţiunilor economice” în varianta propusă de Ministerul Justiţiei oferă facilităţi penale escrocilor implicaţi în fraude bancare sau obstrucţionarea supravegherii bancare, ceea ce va releva şi mai mult carenţele fundamentale ale sistemului de stat de drept din Republica Moldova.
”În contextul recentelor delapidări care au avut loc în sectorul bancar şi a fraudelor din sistemul de asigurări, constatăm că proiectul în versiunea propusă riscă să reducă considerabil din eforturile autorităţilor de investigare a acestora şi să trimită semnale periculoase pentru viitor cu privire la acceptarea unor comportamente ilegale similare. Acest fapt este inacceptabil într-o societate cu un nivel înalt al fraudelor economice şi în care din sistemul bancar au fost sustrase recent mai mult de 10% din produsul intern brut”, se arată într-un comunicat al CRJM însoţit de o notă de poziţie trimisă autorităţilor.
La data de 31 octombrie 2017, Ministerul Justiţiei al RM a propus spre consultare publică proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Codul penal, Codul de procedură penală, Codul contravenţional etc.). Iniţiativa legislativă a urmat după anunţul ministrului Justiţiei că unele infracţiuni de ordin economic urmează a fi decriminalizate, ceea ce ar contribui substanţial la îmbunătăţirea climatului investiţional din ţară.
Cu toate acestea, experţii atenţionează că proiectul propune unele modificări care, fără îndoială, vor contribui la creşterea interesului pentru investitorii străini, totuşi, printre seria de amendamente propuse au fost strecurate unele care par a nu avea nimic în comun cu atragerea de investiţii străine sau îmbunătăţirea climatului investiţional.
Potrivit notei, în particular, proiectul propune un nou temei pentru liberarea de răspundere penală pentru o serie de infracţiuni specificate în Codul penal, inclusiv cele din domeniul creditării şi administrării bancare, cele ce ţin de piaţa valorilor mobiliare, încălcarea drepturilor acţionarilor sau obstrucţionării supravegherii bancare. Proiectul însă nu justifică în niciun fel de ce aceste infracţiuni ar trebui să cadă sub incidenţa liberării de răspundere penală.
Experţii punctează că, potrivit articolului 10 din Codul penal, Legea penală care înlătură caracterul infracţional al faptei, care uşurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situaţia persoanei ce a comis infracţiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvârşit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale.
Ţinând cont că amendamentele propuse uşurează pedeapsa pentru infracţiunile propuse, reprezentanţii CRJM şi Expert-Grup constată că acestea se vor aplica şi persoanelor investigate sau care urmează a fi investigate în legătură cu frauda bancară din 2014. Mai mult, nu ar fi clar, din ce motiv se doreşte aplicarea unor sancţiuni mai blânde pentru infracţiunile economice în viitor, dacă se doreşte asigurarea unui climat investiţional prielnic. De facto, prin această normă vor fi facilitaţi cei care au comis fraude împotriva investitorilor de buna credinţă. Astfel, un atare proiect de fapt va descuraja şi nu va atrage investitorii în Republica Moldova. Având în vedere că o astfel de iniţiativă nu se justifică, insistenţa Ministerului Justiţiei de a o promova creează impresia că scopul proiectului este de fapt altul decât cel declarat.
Concluzionând cele expuse, CRJM şi Expert-Grup recomandă cu fermitate autorităţilor de la Chişinău să excludă din lista infracţiunilor propuse cărora le poate fi aplicată liberarea de răspundere penală, sau o pedeapsă mai blândă, infracţiunile legate de mediul financiar-bancar, spălarea banilor şi din domeniul concurenţei.
