Experţi din Moldova: Secretul de stat, paravan comod pentru a ascunde informaţii de interes public

Secretul de stat şi datele cu caracter personal au devenit un paravan comod pentru autorităţile de la Chişinău care ascund informaţii de interes public. Deşi de 17 ani în Republica Moldova funcţionează o lege care le permite cetăţenilor să solicite şi să obţină date de interes public, în realitate accesul la informaţie este, de multe ori, restricţionat în mod abuziv, susţin reprezentanţii Asociaţiei „Juriştii pentru Drepturile Omului”.

Două din trei autorităţi publice încadrate într-un exerciţiu privind accesul la informaţie, desfăşurat de Asociaţia Obştească „Juriştii pentru Drepturile Omului”, au refuzat să ofere diverse informaţii de interes public sub pretextul secretului de stat sau a datelor cu caracter personal.

“Numele demnitarilor care se tratează din bani publici peste hotare, sumele plătite pentru serviciile juridice sau lista persoanelor aflate în urmărire naţională şi internaţională sunt doar câteva informaţii pe care autorităţile le ţin secrete. Din cele 30 de solicitări de informaţii expediate de jurişti, 22 conţin răspunsuri parţiale şi fac trimitere la secretul de stat şi datele cu caracter personal”, se menţionează într-un comunicat de presă al asociaţiei.

Funcţionarii de la Ministerul Sănătăţii al R. Moldova au refuzat să furnizeze informaţii privind demnitarii care au beneficiat de tratamente medicale costisitoare plătite din bani publici în clinicile de peste hotarele ţării în ultimii şapte ani, invocând protecţia datelor cu caracter personal şi, parţial, secretul de stat. Juriştii consideră că datele privind demnitarii şi funcţionarii cu statut de demnitate publică sunt informaţii cu caracter public, de aceea au decis să atace instituţia în instanţă de judecată.

În opinia expertei Cornelia Cozonac, preşedinta Centrului de Investigaţii Jurnalistice, informaţia despre persoanele care s-au tratat peste hotare din banii statului este una de interes public, iar jurnaliştii ar trebui să aibă acces la ea. “Ascunzând aceste informaţii autorităţile nu fac decât să sporească şi mai mult gradul de neîncredere al populaţiei vizavi de corectitudinea gestionării banilor publici.”

Potrivit Asociaţiei „Juriştii pentru Drepturile Omului”, şi Ministerul de Interne ţine în secret numele persoanelor căutate, refuzând să ofere lista persoanelor aflate în urmărire internaţională sau naţională, dar şi date despre informaţia atribuită la secret de stat în perioada anilor 2009-2016. „Juriştii pentru Drepturile Omului” au expediat solicitarea de informaţie în octombrie 2016 şi, pentru că au primit un refuz, au acţionat ministerul în judecată.

O altă structură de stat – Întreprinderea „Poşta Moldovei”, a refuzat să prezinte informaţia despre entităţile care au prestat servicii juridice instituţiei în perioada anilor 2009-2016 dar şi despre onorariile pe care le-a achitat entităţilor juridice şi avocaţilor în această perioadă. Într-un răspuns oficial semnat de directorul general al întreprinderii, Sergiu Nastas, se menţionează că ÎS “Poşta Moldovei” nu este inclusă în categoriile de furnizori de informaţii prevăzute de Legea privind accesul la informaţie. Întreprinderea se ascunde şi după altă prevedere, cea privind secretul comercial, dar invocă şi datele cu caracter personal.

Potrivit experţilor de la „Juriştii pentru Drepturile Omului”, legislaţia naţională existentă este învechită nefiind racordată la standartele internaţionale de acces la informaţie. O parte dintre prevederile legale trebuie abrogate, iar altele trebuie revăzute sau amendate deoarece facilitează secretizarea informaţiilor şi impune proceduri birocratice de desecretizare a acestora. Juriştii consideră că procedura de secretizare este excesiv de largă şi oferă posibilitatea de atribuire la secretul de stat a informaţiei ce nu are legătură directă cu securitatea naţională, aşa cum este cea cu conţinut economic, ştiinţific sau informaţii cu privire la administrarea publică.

Legea privind secretul de stat a intrat în vigoare în luna mai 2009. Câteva luni, mai târziu, în noiembrie 2009 a fost constituită, prin hotărârea Guvernului de la Chişinău, Comisia Interdepartamentală pentru secretul de stat care ar trebui să se întrunească de cel puţin două ori pe an. În prezent, nu este cunoscută componenţa comisiei, iar ultima şedinţă ar fi avut loc acum trei ani, reieşind din informaţia plasată pe site-ul oficial al acesteia.

Recent, autorităţile R. Moldova au extins lista persoanelor care vor avea dreptul de acces la secretul de stat. Printre ei se numără preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, preşedinţii instanţelor judecătoreşti, dar şi directorii Centrului Naţional Anticorupţie si Agenţiei Naţionale de Reglementare în Energetică.