Expert în securitate naţională: Văd că multora nu le e clar, aşa că mai spun încă o dată - Rusia a învins în România!

Expertul în securitate naţională Hari Bucur-Marcu a opinat că Rusia şi-a atins obiectivele strategice în războiul hibrid împotriva României.

"Văd că multora nu le este clar, aşa că mai spun eu încă o dată aici: Rusia a învins în România! Adică, în urma agresiunii informaţionale, desfăşurată de 'actori statali şi non-statali' şi mai ales în urma reacţiei oficialităţilor şi Curţii Constituţionale ale României, obiectivele declarate ale Federaţiei Ruse la adresa României au fost atinse şi depăşite cu mult", a declarat Hari Bucur-Marcu.

Expertul a explicat că obiectivele Kremlinului sunt menţionate clar în "NOTA cu Analiza unor riscuri la adresa securităţii naţionale generate de acţiunile unor actori cibernetici statali şi non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral", emisă de Serviciul de Informaţii Externe cu nr.1956, din 4 decembrie 2024:

- amplificarea temerilor populaţiei privind degradarea situaţiei de securitate;

- subminarea încrederii în autorităţi prin discreditarea oficialilor / partidelor de guvernământ;

- evidenţierea impactului negativ al politicilor / deciziilor acestora asupra situaţiei social-economice;

- consolidarea poziţiei liderilor / formaţiunilor eurosceptice şi extremiste;

- erodarea sprijinului politic şi social pentru Ucraina;

- amplificarea nemulţumirilor sociale.

"Tot NOTA SIE ne mai informează că obiectivul electoral al Rusiei în România, declarat în emisiuni de tip talk-show ruseşti, a fost că 30 la sută din aleşii în Parlament să fie 'forţele pro-ruse din România'. Acest ultim obiectiv a fost atins cu mare veselie", a precizat Hari Bucur-Marcu.

Dar şi celelalte obiective au fost atinse şi depăşite, a continuat expertul în securitate naţionale, nu atât pe mâna "actorilor cibernetici statali şi non-statali" (nimeni, niciunul dintre serviciile de informaţii care au prezentat "note" nu s-a referit la impactul acelor acţiuni, cu excepţia "compromiterii unui server de hărţi conectat atât la exterior, la internet, cât şi la reţeaua Autorităţii Electorale Permanente", cum ne semnalează SRI), cât pe mâna autorităţilor româneşti, care au amplificat oricare ar fi fost acţiunile cibernetice ostile:

- prin reacţii disproporţionate,

- dar şi prin lipsă de reacţii,

- prin dezinformare,

- dar şi prin tăcere în loc de comunicare publică,

- prin decizii guvernamentale confuze şi dezolante,

- dar şi prin amânarea unor decizii esenţiale, cum ar fi data viitoarelor alegeri prezidenţiale,

- prin aducerea în meniul de mijloace de contracarare a agresiunii (aia câtă a fost şi al cărui impact nu îl ştie nimeni) a Curţii Constituţionale (care nu face parte dintre autorităţile publice, nu deţine nicio putere a statului, nu are rol de curte de justiţie, nu e compusă din magistraţi şi nu este controlată de nimeni, privind deciziile/hotărârile sale),

- dar mai ales prin atitudinea Preşedintelui României, Klaus Iohannis de sfidare a bunul simţ, dar şi de nesocotire a Constituţiei, atunci când a refuzat să exercite controlul prezidenţial asupra serviciilor de informaţii şi a celorlalte agenţii menite să prevină dar şi să contracareze acţiuni ostile, de tipul celor angajate pentru atingerea obiectivelor Federaţiei Ruse în România.

"Toate astea de mai sus pălesc însă în faţa situaţiei de criză politică majoră, creată de insistenţa domnului Klaus Iohannis de a rămâne în funcţie şi după expirarea mandatului său prezidenţial, în data de 21 decembrie, în condiţiile în care, după această dată, preşedintele ar trebui să poarte consultări cu partidele parlamentare, să nominalizeze un premier, să primească jurământul de la membrii Guvernului agreat de Parlament, sau, după caz, să desemneze un alt premier, dacă primul nu a fost agreat şi apoi să dizolve Parlamentul, dacă nici acela nu ar fi fost agreat. Toate astea fără mandat", a precizat Hari Bucur-Marcu.

Potrivit expertului, mai rău decât atât este că, dacă Iohannis ar fi înlocuit cu un preşedinte interimar, în persoana preşedintelui Senatului sau, în ordine de succesiune, a preşedintelui Camerei Deputaţilor, acel preşedinte interimar nu ar mai putea dizolva Parlamentul, chiar dacă acesta continuă să respingă o propunere de premier după altă propunere de premier, timp în care actualul guvern, cu puteri limitate (nu poate emite ordonanţe de urgenţă şi nici nu îşi poate asuma răspunderea) va continua să guverneze România, producând şi mai multă confuzie, şi mai multă neîncredere, şi mai multe îngrijorări privind securitatea naţională.

"Şi desigur şi mai multă nelinişte. Dacă toate astea nu sunt deja victorii răsunătoare ale Federaţiei Ruse asupra României, atunci nu mai ştim noi ce e aia victorie", a conchis Hari Bucur-Marcu.