Expert-Grup Moldova: Lipsă de bună guvernare în entităţile şi Autorităţile Publice Centrale
CSM, Procuratura Generală, Curtea Constituţională, Preşedinţia, Serviciul de Stat de Arhivă, etc. sunt instituţiile care nu prezintă pe paginile lor web informaţii despre cum îşi cheltuie bugetele, deşi legea îi obligă să activeze transparent.
(photos.com)
Centrul Analitic Independent Expert-Grup analizând paginile web a Autorităţilor Publice Centrale (APC) cu privire la nivelul de transparenţă a utilizării banilor şi patrimoniului public a scos la iveală că, marea majoritate nu publică informaţii cu referire la acest subiect. Doar câteva instituţii fac excepţie de la această situaţie, printre acestea fiind Ministerul Finanţelor, Curtea de Conturi, Ministerul Economiei, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Sănătăţii.
Din 8 acte monitorizate, aferente anului 2015, cel mai răspândit document publicat de autorităţi este Raportul de activitate, care pentru multe instituţii este unicul document publicat. Totodată, există 15 instituţii din 38 analizate care pentru anul monitorizat nu au publicat niciun înscris din cele analizate.
Se atestă un nivel inadmisibil de jos de deschidere a informaţiilor cu privire la bugetul instituţiilor. Doar câteva din autorităţile publice centrale (APC) manifestă, cât de cât, preocupare privind punerea la dispoziţia publicului a informaţiei despre cheltuielile efectuate de acestea sau de care sunt responsabile.
Printre autorităţile care nu prezintă deloc sau foarte limitat informaţiile privind cheltuielile bugetare, se numără şi astfel de instituţii cum ar fi Curtea Constituţională, Preşedinţia, instanţele judecătoreşti şi Procuratura Generală.
Doar circa 25% din entităţi publică Raportul de executare a bugetului, însă foarte puţine au publicat Bugetul aprobat. Nepublicarea bugetului este destul de surprinzătoare, deoarece la publicarea acestui document nu se pot invoca probleme de ordin tehnic. Toate entităţile îl au la dispoziţie din momentul aprobării şi urmează doar să-l publice pe pagina web. Acest fapt denotă lipsa politicilor şi în general a preocupării pentru transparenţa utilizării banilor din partea majorităţii entităţilor publice.
În opinia experţilor, respectarea principiilor de bună guvernare este o obligaţie centrală a tuturor autorităţilor publice centrale şi locale care asigură „gestionarea finanţelor publice în conformitate cu principiile bunei guvernări stabilite prin Legea privind controlul financiar public intern”. Astfel, autorităţile trebuie să practice un „mod prin care se asigură atingerea obiectivelor cu respectarea principiilor de transparenţă şi răspundere, economicitate, eficienţă şi eficacitate, legalitate şi echitate, etică şi integritate” (articolul 3, din Legea privind controlul financiar public intern).
Prin urmare, legea obligă autorităţile şi entităţile publice să activeze transparent, iar Ministerul Finanţelor este obligat să le ofere suportul metodologic necesar. Astfel, deschiderea insuficientă a informaţiei bugetare la nivel de entităţi publice nu poate fi explicată prin lipsa sau insuficienţa cadrului legal. Mai curând, această situaţie se explică prin lipsa „motivaţiilor” interne privind publicarea rapoartelor de cheltuieli şi situaţiilor financiare. Cu alte cuvinte conducătorii instituţiilor nu sunt preocupaţi în mod real de implementarea principiilor de bună guvernare.
