_rsz.jpg)
Eveniment inedit pe Litoralul Mării Negre. Mesaje anti-fracturare "plutesc" pe cer
Banner anti-fracturare, purtat de un avion deasupra litoralului românesc, 10 august 2014. (Marcel Almajanu)
Turiştii aflaţi duminică pe litoralul Mării Negre, pentru a se bucura de apă şi soare au asistat la un "spectacol" inedit. Un avion zburând razant cu plajă, de la Costineşti - Vama Veche - Năvodari - Costineşti, a afişat un banner uriaş purtând mesajul "Stop Fracking, Respect Earth/Opriţi Fracturarea, Respectaţi Pământul."
Mesajul a putut fi văzut, estimează Doru Apostol, activistul de mediu căreia i-a aparţinut iniţiativa organizării evenimentului, de aproximativ 200.000. de persoane.
Motivaţia acestui gest inedit a fost dorinţa de a le reaminti românilor aflaţi pe litoral că plaja şi apa de care se bucură ar putea fi distruse de exploatarea gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice.
Problema gazelor de şist nu se rezumă doar la sonda Chevron de la Pungeşti. Agenţia pentru protecţia mediului din judeţul Constanţa i-a eliberat companiei gazifere, în aprilie 2013, aviz pentru prospecţiuni pentru parcele din "Costineşti şi Vama Veche". Chevron a primit inclusiv permisiunea de a efectua explozii controlate la o adâncime de 10-15 metri, pe o suprafaţă de 1.800 de kilometri pătraţi.
Câteva luni mai târziu, un aviz similar a fost eliberat şi pentru Adamclisi.
Prospecţiunile sunt etapa premergătoare instalării sondelor pentru explorarea gazelor de şist, următoarele etape fiind dezvoltarea şi extragerea acestora.
Reamintim că unica metodă prin care se extrag în prezent hidrocarburile de şist este fracturarea hidraulică. Această metodă - care se foloseşte inclusiv în cea de a treia fază a explorării gazelor de şist - presupune injectarea unor cantităţi uriaşe de apă aditivată cu substanţe chimice în sol.
Potrivit unor rapoarte ale Parlamentului European, bazate pe studii ştiinţifice efectuate în SUA, fluidele de fracturare conţin în jur de 750 de substanţe chimice, multe dintre acestea toxice, altele de-a dreptul cancerigene. În timp, aceste fluide pot migra către suprafaţă poluând subsolul, pânza freatică şi aerul din jur.
Mai mult, urcând spre suprafaţă, fluidul pompat în sol la presiuni foarte mari, dizlocă şi antrenează metale grele, radioactive etc. La efecte nocive ale migrării fluidului de fracturare se adaugă şi o creştere spectaculoasă a seismicităţii în zonele unde se fracturează pentru gaze şi petrol de şist, fenomen cu atât mai periculos în zona Mării Negre, unde falezele, şi aşa fragile, sunt erodate permanent.
