Europa are nevoie TTIP "pentru a nu-şi pierde influenţa", susţin oficiali germani

Dacă nu se va cădea de acord asupra unui plan comercial ambiţios cu SUA, influenţa Uniunii Europene în economia globală va fi diminuată, a declarat luni ministrul german al Economiei Sigmar Gabriel.

Adresându-se în cadrul unei conferinţe de afaceri din Berlin, alături de comisarul UE pentru comerţ Cecilia Malmstrom, Sigmar Gabriel a declarat că este “regretabil” că în Germania “se vorbeşte atât de multe despre ‘puii cloruraţi’ şi prea puţin despre semnificaţia geopolitică” a TTIP (Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii), susţine EU Observer.

După eşecul tratativelor OMC (Organizaţia Mondială a Comerţului) de la Doha, prin care s-a urmărit să se ajungă la un acord global asupra comerţului, Uniunea Europeană a lansat discuţii în ceea ce priveşte o serie de acorduri comerciale bilaterale, incluzând unele cu Japonia, Coreea de Sud, Canada sau China. În plus, SUA este aproape de a încheia un acord similar (TPP) cu Japonia.

Susţinătorii acordului UE-SUA, pe tema căruia s-au desfăşurat luna trecută nu mai puţin de 8 runde de negocieri la Bruxelles, argumentează că TTIP-ul va pune bazele celui mai mare bloc comercial al lumii, schimburilor comerciale fără taxe între doi producători/două pieţe gigant şi ar putea constitui un fundament important pentru standardele de reglementare din comerţul global.

În lumina acestui deziderat, ministrul german al economiei a semnalat că partidul său de centru-stânga SPD – partener în coaliţia cancelarului Angela Merkel – este pregătit inclusiv să accepte includerea în TTIP a controversatelor clauze de protecţie a investitorilor (ISDS), dacă procesul de mediere şi arbitrare a contestaţiilor este îmbunătăţit.

“Avem nevoie de un regim de protecţie a investitorilor pentru o nouă generaţie”, a declarat el, adăugând că acest lucru ar permite Europei să stabilească un “standard de aur” pentru acordurile comerciale viitoare.

Reamintim că unul dintre cele mai controversate aspecte legate de TTIP (pe lângă lipsa de transparenţă a negocierilor) sunt clauzele de tip ISDS, mecanisme prin care corporaţiile ar putea contracara periculos eforturile guvernelor de combatere a schimbărilor climatice şi de protecţie a cetăţenilor prin legislaţie naţională specifică. Clauzele ISDS permit corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale de arbitraj private, legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege ce ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva legii potrivnice. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată publică, teoretic imparţiale, ci de o curte de arbitraj. Deciziile acestor curţi de arbitraj nu pot fi atacate cu apel şi presupun, de regulă, penalităţi foarte mari pentru guverne.

În acest context, Sigmar Gabriel a făcut apel la crearea unui tribunal public pentru comerţ şi investiţii care să permită atacarea sentinţelor. Înlocuirea arbitrajului privat cu un fel de tribunal public independent pentru comerţ şi investiţii va transparentiza modul de soluţionare a disputelor, afirma ministrul economiei german. Indiferent cine pierde procedurile, acela ar trebui să suporte costurile.

“Cred că este posibil să se găsească un sistem echilibrat de investiţii. Unul care protejează investiţiile dar care oferă garanţiile solide de care au nevoie oamenii”, a declarat, la rândul său, comisarul european pentru comerţ, Cecilia Malmstrom.

2015 – un termen limită

Oficialii implicaţi în negocierea acordului UE-SUA au stabilit anul 2015 ca termen limită pentru a se stabili un acord de principiu asupra TTIP, care apoi va trebui să fie ratificat de parlamentele naţionale europene, Parlamentul European şi de Congresul american.

Iniţial, Sigmar Gabriel a cerut ca acele clauze ISDS să nu fie incluse în acord, susţinând în cadrul unei dezbateri în Bundestag în toamna anului trecut că includerea clauzelor TTIP într-un acord comercial UE-Canada este "inacceptabilă". Se pare, totuşi, că poziţia sa şi a grupului de parlamentari democraţi şi socialişti de centru stânga "s-a mai îmblânzit."

Merită reamintit că TTIP-ul înfruntă o opoziţie puternică din partea unui număr mare de ONG-uri, sindicate ale comerţului şi grupuri de consumatori care susţin că proiectul va afecta protecţia consumatorilor şi a mediului înconjurător, precum şi standardele sociale. Peste 1,5 milioane de cetăţeni europeni au semnat, de altfel, o Iniţiativă Cetăţenească prin care cer Comisiei Europene suspendarea negocierilor TTIP şi CETA.

În Germania, Iniţiativa Cetăţenească Europeană împotriva TTIP a strâns peste 750.000 de semnături în trei luni de zile, iar sâmbătă, 17 ianuarie, în jur de 50.000. de persoane au luat parte la un amplu protest la Berlin, contra controversatului tratat UE-SUA.

Mai multe despre motivele pentru care ONG-urile se opun acestor tratate puteţi citi aici

La Bruxelles, comitetele comerciale şi de dezvoltare din cadrul Parlamentului European se numără printre organismele care desfăşoară în această săptămână o serie de audieri asupra negocierilor TTIP.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.