"Eu, gardian în gulagul lui Kim, vă povestesc infernul coreean": Execuţii, tortură, experimente ca în lagărele naziste

Ofiţeri nord coreeni aplaudând la comandă cu ocazia unei cuvântări a noului lider nord coreean Jong Un, Phenian, aprilie 2012 (Pedro Ugarte / AFP / Getty Images)
Mioara Stoica
08.03.2014

Ahn Myeong Chul a povestit experienţa sa cutremurătoare înainte şi în cursul unui summit ce a avut loc la Geneva, organizat de către Consiliul Drepturilor Omului al ONU.

"Total control zone" (TCZ - zone de control total) sunt numite regiunile inaccesibile, în care există "kwalliso - lagăre de muncă forţată nord-coreene de maximă securitate, de unde în ultimii zece ani n-a mai ieşit nicio persoană vie, ci numai moartă. Ahn Myeong Chul povesteşte publicaţiei La Stampa ce se întâmplă în gulagul regimului de la Phenian.

O inscripţie cinică pe porţile de la intrare, gratii şi garduri de netrecut. "În interior este infernul", spune Ahn, fost gardian în lagărele coreene între 1987 şi 1994. Ultimul său loc de muncă a fost în Kwalliso 22 la Hyeo-Ryoung, de fapt una dintre numeroasele TCZ.

"Am fost responsabil cu supravegherea, trebuia să fac în aşa fel încât niciunul să nu încerce să fugă", spunea el înaintea mărturiei pe care a depus-o la recentul summit de la Geneva, organizat de către Consiliul Drepturilor Omului al ONU. În Kwalliso 22 sunt deţinuţi 50.000 de prizonieri închişi din două motive: primul deoarece au vorbit de rău regimul, al doilea deoarece sunt rude cu cei care au vorbit de rău regimul.

"Oricine poate ajunge în interiorul lagărelor, inclusiv persoanele în vârstă, femei şi copii. Este suficient doar să fie acuzat de comportament anti-revoluţionar". Economia lagărelor se bazează pe munca forţată în zonele agricole şi în mine. La ora cinci dimineaţa se dă trezirea şi se lucrează până la ora zece seara. În mine se extrage cărbune, prin rotaţie, în trei schimburi, în timp ce alţii se ocupă de hrană. Se mănâncă de trei ori pe zi "în funcţie de merit": cei care lucrează mai puţin pot să nu primească deloc porţia de hrană, adică 200 de grame de alimente pe cap de deţinut. "În şapte ani - spune el - am văzut peste 2.000 de persoane care au murit de foame, prin execuţii, tortură, accidente de muncă forţată şi boli".

Tortura este aplicată celor care încearcă să scape sau care aduc daune structurilor gulagului: "Cei torturaţi rămân de la trei la şase luni în camerele de teroare, închisori în închisori, unde sunt bătuţi cu parul, supuşi la şocuri electrice etc.". Apoi, există execuţiile: "Cei care ajung în faţa plutonului de execuţie sunt cei care încearcă să scape sau cei care, de exemplu, lasă să moară o vacă". Desigur, nu din motive religioase, ci pentru că fapta este considerată sabotaj al economiei ţării. Să o laşi să moară, chiar şi fără vină, este ca şi cum ai efectua un atac împotriva statului. Împuşcarea are loc în public pentru a stabili un exemplu: trei soldaţi trag trei focuri fiecare "pentru a fi siguri de succes".

În cazul în care o deţinută rămâne gravidă, depinde de cine este tatăl: dacă este un alt deţinut sunt executaţi amândoi, dacă tatăl este un paznic, acesta este îndepărtat de la locul de muncă, iar femeia este forţată să facă avort. Există, de asemenea experimente, cum ar fi cele ale naziştilor: "Eu nu le-am văzut - spune Ahn - dar mulţi dintre colegii mei le-au confirmat, erau îngroziţi".

Locul de muncă în gulag i-a fost oferit deoarece tatăl său era un oficial guvernamental şi făcea parte din elită: "Un privilegiu pe care nu l-am putut refuza". Dar atunci când tatăl său a criticat politicile de distribuire a produselor alimentare la Phenian (foamea generalizată), regimul nu a ezitat să-l pedepsească, iar împreună cu el, întreaga familie. Astfel, Ahn Myeong Chul a devenit el însuşi prizonier în acelaşi Kwalliso 22 din Hyeo-Ryoung. De acolo a scăpat trecând râul Duman, un râu care desparte Coreea de Nord de China: "Am mers prin apă ore întregi, am crezut că voi muri".

A scăpat şi s-a refugiat în Seul. Astăzi, el lucrează pentru o organizaţie care are grijă de supravieţuitorii lagărelor kwalliso, nu are nicio veste de la familie şi retrăieşte acei ani petrecuţi în coşmarurile întunericului. Consideră că actualul "conducător preaiubit", Kim Jong-un, este prea tânăr şi răspunde la lipsa de sprijin din partea armatei cu teroarea: "El a transformat toate lagărele în TCZ.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor