Eşec răsunător la reuniunea Consiliului de Securitate ONU privind criza ucraineană

Membrii occidentali ai Consiliului de Securitate au încercat luni să amplifice presiunea asupra Rusiei, în contextul referendumului care urmează să aibă loc duminică în Crimeea, însă Moscova a rămas inflexibilă, au afirmat ambasadori ai ţărilor participante de la sediul Naţiunilor Unite din New York pe 10 martie 2014, conform AFP.

Membrii Consiliului de Securitate s-au întâlnit luni după-amiază pentru a cincea oară în ultimele zece zile, la o reuniune cu uşile închise, având ca subiect criza ucraineană.

"Situaţia se agravează cu fiecare zi (...), există un sentiment de urgenţă", a menţionat ambasadorul francez Gérard Araud, la sfârşitul reuniunii care a durat aproape două ore.

Parlamentul prorus din Crimeea a propus organizarea acestui referendum duminică, pentru a decide alipirea Peninsulei Crimeea la Rusia, acesta fiind considerat ilegal de către Kiev şi ţările occidentale.

"Va fi foarte periculos dacă Peninsula Crimeea va fi anexată de Rusia", a avertizat Araud. "Reuniunea a fost un apel adresat Rusiei să nu meargă în această direcţie şi să demareze negocieri", a ţinut să sublinieze diplomatul francez.

"Vrem să evităm scenariul cel mai rău", a mai menţionat acesta. În pofida presiunii Occidentului, reprezentanţii Consiliului s-au lovit de rigiditatea Rusiei lucru pe care l-a şi scos în evidenţă ambasadorul: "Ruşii nu dau niciun semn că sunt dispuşi să ne asculte".

Araud a menţionat că reprezentantul Rusiei, Vitali Ciurkin, a insistat în cursul reuniunii să-i convingă pe ceilalţi participanţi că Moscova "îşi asumă responsabilitatea ei istorică" faţă de Crimeea.

Având în vedere intenţia de organizare a referendumului, Ucraina a solicitat să se organizeze această reuniune neoficială, la care a asistat şi reprezentantul ucrainean la ONU, Iuri Sergheiev.

Conform ambasadorului britanic, Mark Lyall Grant, Sergheiev a susţinut că referendumul este ilegal, teorie cu care au fost de acord "majoritatea membrilor Consiliului".

Mark Lyall Grant a menţionat că "Nu poate să aibă loc un referendum echitabil şi liber când Crimeea este ocupată de trupele ruse", considerând că situaţia din peninsulă "s-a degradat periculos", el exprimându-şi dorinţa "detensionării situaţiei şi acceptarea observatorilor internaţionali".

Ambasadorul a afirmat, totodată, că Rusia "nu a devenit mai flexibilă", susţinând că "există o presiune sporită şi o izolare crescândă a Rusiei".

La reuniunea Consiliului de Securitate nu s-a adoptat o poziţie comună în ce priveşte criza ucraineană, deoarece Moscova ca membru permanent al Consiliului dispune de drept de veto şi astfel poate bloca orice luare de poziţie a acestei instanţe.

Presiunea Rusiei asupra Ucrainei

Rusia a început din nou să şantajeze Ucraina mărind preţul gazului. Gazprom a anulat, cu o săptămână în urmă, tarifele cu discount pe care le-a promis preşedintele rus Vladimir Putin fostului preşedinte ucrainean Ianukovici, ceea ce va face ca ucrainenii să plătească cu 37% mai mult pentru gazul natural. Mai mult, Gazprom ameninţă că vor închide cu totul robinetul de gaz, cum au mai făcut-o în 2009, pentru că Ucraina nu şi-a plătit încă facturile restante la gaz.

Ucraina a importat anul trecut din Rusia în jur de 50% din gazul natural folosit. În noile condiţii, cu şantajul rusesc al închiderii robinetului la gaz, cu trupe ruseşti cantonate în Crimeea şi cu propaganda secesionistă finanţată de ruşi, Ucraina se vede în situaţia de a căuta soluţii alternative pentru gazul rusesc.

Rusia doreşte refacerea frontierelor?

Potrivit unei păreri exprimate săptămâna trecută la Bruxelles de către preşedintele lituanian Dalia Gribauskaite, după ce va ocupa Crimeea, Rusia va încerca să retraseze frontierele statelor vecine, începând cu Republica Moldova şi cu statele baltice.