Efectul "Georgescu" asupra economiei. Cât de aproape e scenariul "Grecia" dacă Georgescu iese preşedinte? Ce a "mascat" statul român?
Venirea la putere a unui om precum Georgescu, "un om care nu are nicio legătură cu bunul simţ şi cu ştiinţa, un clovn total", ar avea un efect cât se poate de nefast asupra ecomomiei ţării şi ar aduce mai multă sărăcie pentru români, a opinat profesorul de economie Bogdan Glăvan, într-un amplu interviu acordat Epoch Times.
Glăvan a punctat faptul că România depinde de finanţarea externă, iar lipsa reformelor economice agravează vulnerabilitatea în faţa schimbărilor contextului economic global. În aceste condiţii, alegerea unui preşedintele precum Călin Georgescu, personaj care promovează în plan economic idei de tip izolaţionist şi intervenţionist, ar creşte riscul de ţară, ar scumpi împrumuturile, ar îngheţa fondurile europene şi ar putea duce la o criză economică similară cu cea din Grecia de acum 10 ani. Efectul direct asupra celor cărora CG le promite "suveranitate" şi neatârnare într-o ţară care să nu mai depindă de străini ar fi scăderea veniturilor şi creşterea sărăciei.
Economistul a reamintit că piaţa financiară a reacţionat deja negativ după turul 1 de scrutin (cel anulat de CCR) iar în noiembrie şi decembrie 2024 rezerva valutară a ţării a scăzut iar Ministerul de Finanţe a evitat să se împrumute pentru a nu o face la dobânzi foarte mari.
"Am văzut deja reacţia pieţei financiare în momentul în care am avut primul tur al alegerilor şi a fost o scădere pe bursă şi o creştere a riscului de ţară, ceea ce înseamnă că dobânda la care trebuie să ne împrumutăm creşte. Deci, e o creştere a costului finanţării pentru toată lumea: pentru cetăţeni, pentru firme şi pentru stat. De fapt, România se împrumută acum la dobânzi în creştere.
Ideea este următoarea - fac o paranteză mai largă. În mod normal, nu poţi să te culci pe ureche şi să duci la nesfârşit nişte probleme economice, pentru că vremurile bune la un moment dat se schimbă în vremuri rele. Contextul bun pe care-l traversezi la un moment dat devine un context rău. Acum lucrurile s-au înrăutăţit în toată lumea. Perspectivele inflaţiei nu mai sunt chiar atât de clare, descendente. Există o temere din nou în Occident în legătură cu faptul că inflaţia ar putea fi persistentă. Asta e o temă despre care am tot vorbit din 2021 încoace. Iar în acest context, dobânzile pe termen lung nu scad, ci dimpotrivă, au luat-o la deal din nou. Şi România, fiind o ţară care trebuie să se împrumute - sectorul privat se împrumută şi el, dar mai puţin - este în bătaia vântului. Este dependentă de acest cost extern al finanţării.
Deci noi ne împrumutăm din străinătate, asta apropo de treaba cu 'suveranismul' ăsta, pentru că de undeva trebuie să fie plătite pensiile, trebuie să fie plătite salariile şi aşa mai departe. Şi cei care le plătesc sunt străini. Ca să o spunem foarte pe româneşte. Pentru că asta înseamnă să ai deficit extern. Inclusiv deficitul bugetar se traduce în deficit extern, pentru că din afară vin banii. Ori acum statul român se împrumută deja la dobânzi mai mari: 7,4. Deci, anul trecut era 6,5, acum este 7,4.
Şi asta doar din motive externe, în principal. Dar ne afectează. Pentru că noi, neluând nicio măsură de reformă şi mergând mai mult prin şanţ decât pe drum, cum se schimbă un pic contextul ajungem foarte rău. Deci, dacă ajunge preşedinte un astfel de personaj care nu are nicio legătură cu bunul simţ şi cu ştiinţa, deci un clovn total, evident că creditorii noştri externi ne-ar pune preţul aferent. Că nimeni nu e prost să-şi pună banii pe Georgescu. Nimeni nu e prost să dea împrumuturi unei ţări în fruntea căreia ajunge unul care, cum spuneam, nu are nicio treabă cu bunul simţ.
Şi asta s-a văzut deja, s-a văzut în noiembrie şi în decembrie când şi BNR-ul a spus că rezerva valutară a scăzut. Deci lumea îşi lichidează investiţiile şi fuge. Asta este. Sigur că BNR-ul ţine cursul de schimb foarte ferm, foarte fix. Asta este o politică tradiţională de 80 de ani. Dar rezerva valutară a scăzut. Deci, BNR-ul a trebuit să vândă valută, miliarde. Ministerul de Finanţe a trebuit să facă pauză în împrumuturi. Deci nu s-a mai împrumutat pentru că dobânzile explodaseră şi a trebuit să consume din rezervă, din trezorerie. Aceea care e o rezervă pe 4-6 luni de zile. Adică lucrurile sunt mult mai fragile decât dacă ne referim, de exemplu, la rezerva de gaze sau la alte lucruri din astea, rezerva alimentară sau alte chestii.
Aici nu poţi să te joci. Şi se vede. Şi acum uitaţi-vă la emisiunea Tezaur pentru populaţie. Care e dobânda la 5 ani? 7,8. Deci, 7,8. Aproape 8%. Păi, 8% de acum nu e tot una cu 8% din 2022. Fiindcă în 2022 inflaţia era 13-14%. Acum inflaţia este mult mai mică şi ea merge în jos. E adevărat că nu atât de repede, dar merge în jos. Deci, ce înseamnă? Înseamnă că costul real al datoriei este pozitiv şi mare pentru România. Deci, acum este un moment foarte delicat. Şi faptul că BNR a ţinut cursul fix, că a trebuit să vândă valută, că Ministerul de Finanţe nu s-a împrumutat atunci. Asta au mascat. E ca o perdea care se pune peste ce se întâmplă.
Şi poporul nu află. Că dacă Ministerul de Finanţe s-ar fi împrumutat conform calendarului în zilele alea, în noiembrie şi în decembrie, ar fi trebuit să plătim 9%. Cursul euro ar fi sărit de 5 lei. Dar nu se face chestia asta pentru că volatilitatea trebuie estompată. Şi atunci autorităţile intervin şi fac în aşa fel încât să menţină stabilitate. Numai că asta are şi efectul pervers, în opinia mea, că poporul nu vede care-s consecinţele. Mai vedea aşa, la casa de schimb... Asta cine locuieşte în mediul urban sau e interesat. Poporul de obicei se trezeşte foarte târziu. Abia atunci când nu-i mai intră pensia, sau se scumpeşte făina, atunci e mult prea târziu", a explicat profesorul Bogdan Glăvan.
Cât despre faptul că mulţi oameni s-au lăsat seduşi de discursurile lui Georgescu şi cred că, dacă acesta va fi ales preşedinte, "poporul va fi suveran", vom fi stăpâni pe resursele ţării, străinii nu vor mai fi majoritari în companii etc., economistul a catalogat aşa-zisa viziune "suveranistă" a lui Georgescu drept o colecţie de inepţii, iar programul hrană-energie-apă, o bălărie.
"Orice cetăţean trebuie să fie şi este prin natură suveran, toţi trebuie să fim independenţi, este destinul nostru şi pentru asta trebuie să ne luptăm. Problema este că politica pe care o inspiră Georgescu nu este una de suveranitate şi libertate individuală, ci este una de aservire a cetăţeanului. Adică el vine şi vorbeşte despre o aşa-zisă suveranitate naţională, care e ceva diferit de ce scrie în Constituţie. Ce înseamnă viziunea lui Georgescu, concret? Înseamnă că se taie libertăţile. Adică, dacă tu vrei, de exemplu, să deschizi un restaurant cu un libanez, nu mai poţi să faci chestia asta. Pentru că vine Georgescu, care ştie mai bine decât tine, şi spune: 'nu, nu, nu, tu trebuie să deţii câte acţiuni vrei tu, 20%, dar trebuie să iei 80% din profit. Aşa e bine, să fim noi suverani.' Păi, nu o să vină niciun libanez, că nu e nimeni prost să vină în România ca să fie jupuit. Deci, implicit, românul va fi cenzurat în acest demers. Deci, o politică care împiedică investiţiile străine. Acum, serios, de parcă România a fost, sau ar fi, paradisul fiscal. Asta este o temă comună pentru mai multe partide, de parcă România e un paradis fiscal, dom'le, România e ceva, nu ştiu cum să zic, ne-am pus pe masă. Ne-am ridicat fusta şi toată lumea a venit aici. E exact invers. România nu are ce să ofere. Nu a avut ce să ofere până acum. Şi de asta am fost tot timpul la coada investiţiilor străine.
Politica lui Georgescu nu este suveranistă, ci intervenţionistă, colectivistă, care, de fapt, reduce libertăţile acţionarilor, reduce libertăţile firmelor, îmi reduce mie libertatea, pentru că Georgescu vine şi spune: trebuie să avem mai multe companii de stat. Trebuie să cumpărăm nu ştiu ce companii în energie. Păi, şi asta înseamnă că va trebui să le suport eu din buzunarul meu. Asta este problema. Dacă Georgescu crede că merită să deţină el mai multe companii de stat, să se ducă la bursă şi să le cumpere de acolo el companii pe banii lui. Să cumpere Petrom, poate să cumpere Romgaz, să cumpere câte acţiuni vrea. Să facă la fel şi Simion, dacă vrea. Dar eu nu vreau. Poate eu vreau să cumpăr Tesla, de exemplu.
Suveranitatea cetăţeanului înseamnă să îl laşi liber, să facă ce vrea. Ori Georgescu face doar o parodie, el foloseşte cuvântul ăsta, suveranism, dar de fapt duce o politică de exploatare a cetăţeanului. Şi de aceea efectele pe piaţa financiară au fost cele care au fost şi se poate întâmpla mult mai rău dacă chiar ajunge preşedinte", a punctat economistul.
Întrebat care crede că ar fi cel mai rău efect cu care ne-am putea confrunta în plan economic dacă Georgescu iese preşedinte, Glăvan a explicat că cel mai rău scenariu este creşterea riscului de ţară al României.
"Aceasta presupune scumpirea împrumuturilor şi îngheţarea fondurilor europene, ceea ce probabil va duce România într-o situaţie precum Grecia, Grecia de acum 10 ani. Pentru că în acel moment fuga capitalului ar fi atât de intensă încât BNR nu ar mai putea apăra cursul de schimb. Ăsta este un pericol şi un risc major pentru România chiar şi fără să fie Georgescu la putere, dar dacă vine la putere, evident că riscul devine foarte mare. Asta înseamnă tăierea veniturilor tuturor, pentru că degeaba tipăreşte Georgescu bani.
Ar fi degeaba, pentru că banii ăia nu mai au nicio valoare. Nimeni în România, nici Georgescu, nu va mai tipări milioanele pe care le tipărea Iliescu de la anul '90. Şi la ce au folosit astea? Că părinţii noştri au fost mai săraci", a declarat Glăvan.
Simplă existenţă a lui Călin Georgescu în politică este o povară pentru ţară, a mai opinat economistul. Potrivit lui Glăvan, până la alegerile prezidenţiale, unii sunt reticenţi să investească sau să împrumute România la dobânzile anterioare sau mai mici, căci n-au nicio garanţie că Georgescu nu va fi ales la Cotroceni, situaţie în care România devine nefrecventabilă pentru investitori.
"România este dependentă financiar. Noi cheltuim mult mai mult decât producem, iar diferenţa o acoperă străinii. Venirea la putere a unui demagog cu orientări socialiste autocratice nu are cum să-ţi uşureze viaţa. Pentru că nu face decât să-i descurajeze pe străini să mai împrumute sau să investească, şi atunci înseamnă că cheltuielile tale, în mod real, vor trebui reduse la nivelul producţiei. E ca şi cum, după ce vine Georgescu, brusc plapuma cu care încercai să-ţi acoperi picioarele îţi rămâne doar pe cap, iar picioarele rămân afară. Independent nu ai cum să fii decât mărind producţia, să ai surplus, să-i împrumuţi tu pe cei de afară.
Încă ceva, toate ideile lui Georgescu presupun cheltuieli. Eu n-am auzit o idee care să presupună venituri. Şi programul ăla cu Apă, Hrană, Energie e o bălărie, nu are... Deci, de unde face el rost de bani? Doar dacă va preschimba apa în dolari..."
