Din 1,3 milioane de bugetari, 700.000 sunt în administraţii. "A devenit un aparat mult prea stufos ca economia să-l poată susţine"
Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Dărăban, a vorbit, în emisiunea Ioanei Constantin de la postul B1 TV, despre eventuala scădere a cheltuielilor publice prin reorganizarea administrativă.
"Noi am apărut cu această propunere încă din 2020. Am revenit anul trecut cu această dorinţă de a reorganiza administrativ, pentru că noi o vedem ca unica soluţie pentru scăderea cheltuielilor publice. Noi urmărim dinamica mediului de business în România. Mediul de business nu poate face minuni de la un an la altul, ci doar o eventuală creştere lentă economică, dar nu atât de abruptă cum şi-ar dori politicienii. Şi atunci, singura soluţie este scăderea cheltuielilor publice prin reorganizarea administrativă, care o vedem cu ochiul liber, până la urmă", a afirmat Mihai Dărăban.
Şeful Camerei de Comerţ a subliniat că România nu mai poate funcţiona în paradigma anului 1968, când au fost înfiinţate judeţele actuale.
"Vorbim de cei 1.300.000 de bugetari existenţi în România. Vreau să vă spun că armata, poliţia, educaţia, sănătatea, hai să introducem şi Ministerul de Finanţe şi organismele de siguranţă publică, toţi la un loc, nu ating 600.000. Deci, cu alte cuvinte, diferenţa de 700.000 de bugetari aparţin administraţiilor publice, locale şi centrale. Ca să vă spun pe şleau, administraţia publică locală, de exemplu, cuprinde 467.000 de oameni", a declarat Mihai Dărăban.
Aşadar, preşedintele Camerei de Comerţ spune că a devenit un aparat mult prea stufos ca economia actuală să-l poată susţine.
"Şi atunci, noi am venit cu acea soluţie bazată, la vremea respectivă, pe cele 15 Curţi de Apel existente, că tot se vorbea în ţară numai de justiţie la un moment dat. Şi am zis: 'Dom'le, sunt 15 Curţi de Apel, nu înţeleg de ce nu există şi 15 judeţe'. Bineînţeles că totul e perfectibil. Eu mi-aş dori chiar şi mai puţin de 15. Mi-aş dori 8 judeţe, pe formatul acestor regiuni actuale de dezvoltare, aşa cum sunt ele. Totul este să menţinem titulatura de judeţ, ca să nu ajungem la referendum", a conchis Mihai Dărăban.
