"Educat în România" - un concept despre oameni, natură şi tehnologie. Plus 7 Maeştri (Video)

Sala Dalles a fost marţi gazda unei lansări inedite, lansarea platformei „Educat în România”, o iniţiativă de descoperire a educatorilor pasionaţi din România, de activare a tradiţiilor şi de creştere comunitară prin reconectare la natură. Proiectul este o iniţiativă a Asociaţiei „Ivan Patzaichin – Mila 23" şi a Asociaţiei pentru Promovarea Educaţiei Deschise, în parteneriat cu Universitatea din Bucureşti şi Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC).

Potrivit arhitectului Teodor Frolu, reprezentantul Asociaţiei „Ivan Patzaichin – Mila 23" care a prezentat proiectul, Educat în România este despre oamenii pentru care educaţia din România a fost şansa devenirii lor, despre oameni şi experienţe de succes, mai vechi sau mai noi, despre potenţialul românesc natural, uman, pe care îl are România şi la care trebuie să ne reîntoarcem sau pe care trebuie să-l valorificăm.

Două exemple de astfel de oameni sunt Grigore Antipa şi Nicolae Georgescu Roegen. Antipa, de exemplu, deşi este cunoscut, la nivel superficial, ca un "împăietor" de animale, este unul dintre primii biologi ai lumii care au dezvoltat concepte de management bazat pe cicluri naturale, iar Roengen, plecat în SUA în 1948 şi părinte al teoriei bioeconomice, este considerat un fel de Galileo al economiştilor, după ce, în anii '70, a venit cu o teorie care neagă întregul concept al economiei americane bazat pe creştere, valorizarea resurselor şi scheme de globalizare. Cum au reuşit cei doi să facă o diferenţă pe plan mondial? Tocmai datorită educaţiei primite în România, a contactului cu natura, cu oamenii locului. Antipa, de exemplu, a fost profund legat de comunităţile pescăreşti din Delta Dunării.

Departe de a fi nostalgic-sămănătoristă, abordarea celor de la AIPM23 şi APED este de a valorifica în educaţie relaţia om-natură cu sprijinul tehnologiei şi de a reda educaţiei valenţa ei iniţiatică.

"Vrem să pornim de la ideea asta, conceputul de educat în România, care nu înseamnă diploma luată în România, ci ceva mult mai mult, ceva legat de valori, de tradiţie, de familie, bunici, de moştenire culturală, de multe alte lucruri. Aşa a pornit această idee. Este un proces. Nu o să vă prezentăm astăzi un proiect, să vă arătam ce facem noi în următorii 3 ani foarte clar, cu ce bugete, ce resurse. Suntem în faza în care vrem să vă prezentăm o idee, un concept şi câteva instrumente cu care noi credem că putem să operăm. Ne propunem ceea ce îşi propune orice platformă, să fim un mediu deschis dialogului şi să vedem cum putem construi", a adăugat Frolu.

Latura iniţiatică a educaţiei

Potrivit dnei conf. univ. dr. Lavinia Bârlogeanu de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii Bucureşti, unul dintre primele lucruri pe care şi-l propune proiectul este reintegrarea şi redefinirea termenului de educator, termen care, în prezent, s-a îngustat foarte mult. Educatorul este văzut în societate drept "un om validat de o instituţie şi care vrea să transmită un conţinut de cele mai multe ori cognitiv", înţeles care este însă unul restrâns, ceea ce are un impact foarte puternic asupra rolului social al educatorului. Una dintre vulnerabilităţile educaţiei de astăzi se leagă tocmai de mult prea îngusta înţelegere a ceea ce numim educator, consideră dr. Lavinia Bârlogeanu.

"Prin urmare ne propunem să reinventăm acest lucru şi să ne uităm un pic în trecutul nostru. Din educaţie s-a pierdut dimensiunea iniţiatică. Ce înseamnă o educaţie iniţiatică? Este o educaţie care ne propune să privim spre Maeştri. Nouă ne lipsesc Maeştrii astăzi în lumea asta, nu mai avem aşa ceva, nu mai avem oameni, cred eu, cel puţin în educaţia formală, instituţională, care să ne inspire, să ne deschidă universuri, să ne ajute să construim un sens pentru propria noastră viaţă. Pe această dimensiune ne propunem să lucrăm în perspectivă după ce vom identifica un număr de oameni care pot avea această calitate de Maestru, care pot reprezenta exemplarităţi sociale care să atragă educaţie şi să genereze formare", a explicat profesoara.

O coordonată foarte importantă a acestui învăţământ iniţiatic care s-a pierdut cu totul în lumea noastră este că accentuează în primul rând pe afectivitatea umană, a mai precizat Lavinia Bârlogeanu. Marile crize din viaţa unui om vin nu din raţiune ci din sentimente, ori şcoala nu educă sentimente. Şcoala are instrumente să lucreze asupra afectivităţii, căci lucrează cu conţinuturi care pot modela afectivitatea noastră, dar nu o face, a explicat profesoara. Rezultatul îl vedem şi suportăm cu toţii.

De exemplu, le reproşăm oamenilor că ascultă manele, dar cum să fie altfel câtă vreme şcoala îi învaţă pe elevii să scrie game, le dă lucrări, în loc să pregătească viitorul public pentru concerte, să îi înveţe pe copii să asculte muzică. Şi atunci, dacă şcoala a lăsat nevoia de melos şi de ritm al omului needucat, acesta se va îndrepta spre ceea ce găseşte la îndemână în societate...inclusiv manele. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu credinţa.

7 Maeştri

În consecinţă, iniţiatorii acestui proiect vor organiza un atelier biografic cu personalităţi capabile să inspire oameni, să genereze modele, oameni care îşi doresc să dăruiască din experienţa lor comunităţii.

"Vom organiza un atelier biografic cu 7 personalităţi care credem noi că au puterea de a inspira oameni pentru că în ei sunt vii nişte valori. A fi un model se vede, nu poate fi recomandat de o reclamă. Vom scrie nişte poveşti de viaţă foarte serioase, nişte mituri personale ale oamenilor care intră la noi în atelier pentru ca aceste mituri au puterea de atrage oameni", a adăugat profesoara.

Cei 7 nu vor fi neapărat personalităţi, ci "oameni" vii, valoroşi, care au dispoziţia şi vor să împartă cu ceilalţi. Pot fi medici, regizori, muzicieni dar la fel de bine meşteşugari, artizani, oameni din sport, pe scurt, persoane de la care cei din jur pot învăţa. Cei 7 maeştri vor avea "discipoli" şi vor lucra împreună cu aceştia în atelier.

Tehnologia în slujba educaţiei

În ceea ce priveşte "dimensiunea" tehnologică a proiectului, Educat în România îşi propune ca, în epoca digitalizării, să le poată oferi profesorilor şi elevilor acces la cunoaştere, să ajute comunităţile educaţionale să comunice între ele, să împărtăşească idei. Educaţia deschisă înseamnă şi tehnologie, accesibilitate, deschidere care nu rămâne strict la nivelul clasei, înseamnă internet, Facebook, a explicat Frolu.

"Activăm şi extindem o reţea de oameni de educaţie, generatori de resurse educaţionale deschise, pentru crearea de conţinut educaţional românesc, facilităm extinderea spaţiului de exprimare. Tezaurele de educatori pot fi oriunde, se poate preda online", a adăugat arhitectul.

De altfel, în timpul prezentării, au intrat în direct profesori din Mahmudia şi din Măieruş, comună la 30 de kilometri de Braşov care au vorbit despre experienţele lor în cadrul acestui proiect, apreciat atât de elevi cât şi de dascăli.