Economia subterană, 28,4% din PIB
alte articole
Economia subterană a ajuns, în 2013, să reprezinte 28,4% din PIB, potrivit Comitetului Consiliului Europei împotriva spălării capitalurilor (MONEYVAL), ceea ce, tradus în bani, înseamnă că numai anul trecut statul a pierdut aproape 40 de miliarde de euro.
"Evaziunea fiscală, în creştere în România, reprezintă un risc pentru securitatea naţională", a declarat economistul Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, pentru AFP, preluat de Hotnews.
Evaziunea fiscală e un fenomen ce afectează toată Uniunea Europeană, provocând pierderi de 1.000 de miliarde de euro anual, potrivit Parlamentului European, însă Bulgaria şi România sunt cele mai afectate.
În România, de la zidari care lucrează la negru până la marile reţele de criminalitate financiară, "evaziunea fiscală înfloreşte şi privează bugetul statului de zeci de miliarde de euro", mai scrie AFP, neîncasările la buget reflectându-se în spitale dărăpănate, bolnavi fără medicamente, şcoli nerenovate sau fără apă curentă etc. Iar "a sacrifica sănătatea şi educaţia unui popor înseamnă să-i sacrifici viitorul", consideră Ionuţ Dumitru,
Reducerea evaziunii fiscale presupune o luptă pe mai multe fronturi, unul dintre ele fiind combaterea reţelelor organizate, împotriva cărora Guvernul a creat în cadrul Fiscului DGAF-ul, o direcţie însărcinată cu lupta împotriva reţelelor criminale, adeseori transfrontaliere.
În ultimul an, în presă au apărut o serie de cazuri răsunătoare privind destructurarea unor astfel de reţele organizate, una din cele mai recente fiind evaziunea de 24 de milioane de euro comisă de o reţea formată din treizeci de cetăţeni turci, iordanieni şi români pe piaţa fructelor şi legumelor, reaminteşte HotNews.
Într-un alt caz, 22 de români şi chinezi au pus la punct un lanţ fraudulos format din 15 societăţi care efectuau tranzacţii succesive şi "omiteau" să declare şi să plătească TVA. Pierderea fiscală a fost estimată la 12 milioane de euro.
Tot la evaziune fiscală au fost încadraţi şi cei opt grei ai fotbalului condamnaţi în dosarul Transferurilor, printre care Gică Popescu, cel pe care premierul a propus că îl va graţia dacă ajunge la Cotroceni.
Notabile au fost şi cazul clinicilor Medas, reţetele false pentru canceroşi scrise la Institutul Oncologic Fundeni şi lunga lista a celor care fraudează statul ar putea continua. De la cazuri răsunătoare până la micile firme cu un angajat-doi, care ţin contabilitate dublă şi fraudează statul cu sume foarte mici, ascunderea veniturilor provenite din afaceri ilicite şi eludarea taxelor pare să fi devenit, pentru mulţi, sport naţional.
Nu toate cazurile de evaziune fiscală ţin însă de spectaculos. Munca la negru este un alt tip de evaziune care aduce statului prejudicii mari. Potrivit Consiliului Fiscal, în 2012 în jur de 1,45 milioane de oameni munceau la negru în România, respectiv 23% din numărul total de angajaţi.
Domeniul care bate recordurile în domeniu sunt construcţiile, unde 60% din muncitori nu sunt declaraţi, a mai precizat Ionuţ Dumitru.
Bucureştiul a obţinut un împrumut de 70 de milioane de euro de la Banca Mondială pentru îmbunatăţirea sistemului de colectare a impozitelor, dotând Fiscul cu un sistem informatic integrat însă, pentru limitarea evaziunii fiscale este nevoie de mult mai mult. Potrivit lui Ionuţ Dumitru, autorităţile ar trebui în special să cheltuiască mai transparent banii publici pentru a stimula contribuabilii să îşi plătească impozitele.
"Când văd calitatea dezolantă a serviciilor sociale, oamenii au tendinţa să se întrebe: pentru ce să plătesc impozite când nu primesc nimic în schimb?".
