„Duetul florilor” din opera „Lakmé”: Un clasic atemporal

"Lakmé" de Léo Delibes
"Lakmé" de Léo Delibes (screenshot via Youtube/EMI Classics)

Cu frumoasele sale armonii şi linie melodică, „Duetul florilor” (în franceză Duo des fleurs / Sous le dome épais), pentru soprană şi mezzosoprană, a devenit unul dintre cele mai faimoase duete din repertoriul de operă. Unii ascultători s-ar putea întreba despre ce este vorba cu adevărat în această piesă şi ce o face un clasic atemporal.

Un cadru exotic

Deşi în prezent este adesea interpretată ca o piesă de concert de sine stătătoare, "Duetul florilor" face parte din "Lakmé", o operă franceză compusă de Léo Delibes, prezentată pentru prima dată în 1883. Aceasta este poate cea mai faimoasă lucrare a compozitorului romantic, care vorbeşte despre povestea de dragoste dramatică dintre Lakmé, fiica unui preot brahman, şi un ofiţer britanic, în timpul Rajului britanic (perioada dominaţiei britanice directe în India).

Léo Delibes în 1888
Léo Delibes în 1888 (Bibliothèque nationale de France, BNF Gallica)

La fel ca multe alte opere romantice târzii, cum ar fi Pescuitorii de perle (Les pêcheurs de perles, titlul original în franceză) scrisă de Georges Bizet în1863 sau Regele din Lahore (Le Roi de Lahore, în franceză, prima reprezentaţie a avut loc la Opera din Paris la 27 aprilie 1877) de Jules Massen, povestea este plasată într-un loc exotic, cu o cultură nefamiliară publicului din vremea lui Delibes. La acea vreme, societatea occidentală era fascinată de cultura "orientală" şi, în acest caz, povestea este plasată în India de la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Afiş din 2014 pentru producţia operei "Lakmé", de Léo Delibes.
Afiş din 2014 pentru producţia operei "Lakmé", de Léo Delibes. (screenshot via Mujeresymas)

În trecut, decorul exotic din "Lakmé" a contribuit la popularitatea sa în repertoriul de operă. Faptul că rămâne o piesă atât de populară şi astăzi nu se datorează atât de mult decorului său fascinant de odinioară, ci mai degrabă frumuseţii pure a compoziţiei sale muzicale. "Duetul florilor", împreună cu alte arii din operă, precum "Cântecul clopoţelului", au devenit sinonime cu frumuseţea atemporală, mult dincolo de contextul lor original.

Frumuseţe atemporală

"Duetul florilor" rezonează cu oamenii de astăzi datorită sentimentului inerent de pace pe care îl transmite melodia sa extrem de frumoasă.

Versurile duetului sunt despre frumuseţea însăşi. În timp ce Lakmé şi servitoarea sa Malika culeg flori pe malul râului, ele cântă despre împrejurimile pitoreşti, oferind ascultătorilor sentimentul unei lumi paşnice şi idilice.

În ceea ce priveşte versurile, acestea sunt directe şi aproape naive, ca şi cum ar sublinia natura simplă şi lipsită de griji a piesei. Această lejeritate este redată de măsura muzicală de 6/8, de utilizarea corzilor ciupite şi de schimbările subtile în dinamica vocală, cu linii vocale care scad şi cresc succesiv.

Cele două voci feminine încep prin a cânta într-un stil “chemare şi răspuns”, dar imediat după aceea se împletesc, odată cu versul "se împleteşte cu trandafirul". La fel cum iasomia se împleteşte cu trandafirul de pe malul râului, vocile se alătură şi formează o melodie elegantă, aproape din altă lume.

De fapt, ceea ce face Delibes cu acest duet este că pictează cu cuvinte şi muzică. El creează o scenă idilică folosind muzica pentru a evoca priveliştile şi aromele de pe malul unui râu, de la valurile sale strălucitoare la florile parfumate şi la trilurile paşnice ale păsărilor. Este aproape ca şi cum ascultătorii pot auzi cântecele păsărilor, pot mirosi florile şi pot simţi curgerea râului.

Aici intervine cu adevărat genialitatea acestei arii. Prin melodia uluitoare a duetului, ascultătorii se simt ca şi cum ar fi transportaţi într-o altă lume, în afara spaţiului şi timpului, o lume în care totul este simplu, lipsit de griji şi frumos. Ei se simt în pace.

Un clasic durabil

De-a lungul anilor, "Duetul florilor" a devenit o piesă de concert populară, cunoscută pentru melodia sa frumoasă şi armoniile eterice.

Huguette Tourangeau (stânga) şi Joan Sutherland (dreapta) interpretând "Duetul  florilor" din "Lakmé", în producţia din 1976 de la Opera Australia.
Huguette Tourangeau (stânga) şi Joan Sutherland (dreapta) interpretând "Duetul florilor" din "Lakmé", în producţia din 1976 de la Opera Australia. (Domeniu public)

Duetul este interpretat şi înregistrat în mod regulat, dar nu pentru uşurinţa cu care este interpretat. Este o piesă pe care doar cei mai pricepuţi vocalişti o pot încerca, din cauza naturii sale provocatoare. Nu numai că duetul cere agilitate tehnică pentru ornamentaţii şi un control mare al respiraţiei pentru liniile melodice extinse, dar cântăreţii trebuie, de asemenea, să simtă profund şi să transmită emoţiile piesei.

Există multe interpretări şi înregistrări extraordinare ale duetului de către cântăreţe de operă celebre, mai ales cele ale lui Dame Joan Sutherland şi Marilyn Horne, Renée Fleming şi Susan Graham, Anna Netrebko şi Elīna Garanča şi, mai recent, Sabine Devieilhe şi Marianne Crebassa.

Astăzi, piesa a căpătat un statut aproape classic-pop şi s-a răspândit mult dincolo de sfera muzicii clasice. A devenit cunoscută publicului larg pentru prima dată în anii 1980, când British Airways a folosit-o într-una dintre reclamele sale. De atunci, duetul a fost prezentat în campanii publicitare globale, reclame TV, emisiuni TV şi filme.

Deşi povestea "Duetului florilor" s-ar putea să nu fie cunoscută publicului larg astăzi, duetul continuă să atragă oamenii din acelaşi motiv ca în 1883: frumuseţea sa pură.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Societate, cultură