Rogobete, despre influenţele politice din spitale: „Ministerul nu are instrumente administrative de control”

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a vorbit vineri, despre influenţa politică în numirea managerilor de spitale şi despre lipsa pârghiilor administrative ale ministerului în acest proces. Oficialul a explicat modul în care sunt organizate unităţile sanitare din România şi a subliniat necesitatea unei reforme legislative care să ofere Ministerului Sănătăţii un rol mai puternic în evaluarea performanţei manageriale.

„Cel mai la îndemână vinovat atunci când apare o problemă gravă este ministrul Sănătăţii. Nu fug de responsabilitate, dar trebuie explicat că doar o parte dintre spitalele din România se află în subordinea directă a ministerului”, a declarat Alexandru Rogobete într-un interviu acordat Ziare.com

Ministrul a precizat că, în prezent, doar 54 de spitale sunt administrate direct de Ministerul Sănătăţii, unde numirile şi demiterile se fac prin ordin de ministru. Restul, adică peste 300 de unităţi sanitare, se află în subordinea autorităţilor locale — consilii judeţene, primării sau alte instituţii publice.

„În România există aproximativ 54 de spitale aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, unde conducerea este numită sau demisă de către ministru. În peste 90% din cazuri, funcţiile de management sunt ocupate prin concurs. Există doar câteva spitale cu conducere interimară, pentru care am demarat deja procedurile de concurs în ultimele luni.
Pe de altă parte, peste 300 de spitale sunt în subordinea autorităţilor locale — primării, consilii judeţene, unităţi militare etc. Acolo, numirea şi demiterea managerilor sau a directorilor medicali ţine exclusiv de autorităţile locale. Ministerul Sănătăţii nu are, în aceste cazuri, niciun instrument administrativ de control”, a explicat Rogobete.

Singurele pârghii disponibile rămân corpul de control al ministrului şi Inspecţia Sanitară de Stat, care pot efectua verificări administrative sau sanitare, în funcţie de situaţie.

Totuşi, ministrul a anunţat că, în pachetul legislativ 2, recent validat de Curtea Constituţională, a fost introdusă o măsură importantă: stabilirea indicatorilor de performanţă pentru managerii de spitale, care vor fi definiţi şi aprobaţi prin ordin de ministru.

„Din punctul meu de vedere, legislaţia actuală este depăşită. Am discutat cu premierul şi vicepremierul Neacşu pentru a găsi o formă care să întărească atribuţiile Ministerului Sănătăţii şi să ne permită intervenţia rapidă atunci când apar situaţii grave.
Am văzut cazuri tragice – de la pacientul din Iaşi până la femeia care a născut pe trotuar anul trecut. Aceste incidente se repetă, iar ministerul nu are instrumente de intervenţie reală. În noul pachet legislativ am introdus indicatorii de performanţă pentru managerii spitalelor, care vor fi aplicaţi uniform, indiferent de subordonarea unităţii. Aceşti indicatori vor permite evaluarea anuală a performanţei şi vor aduce mai multă responsabilitate în sistem”, a precizat ministrul.

Rogobete a adăugat că în România există totuşi exemple de management performant, cu spitale care au excedent bugetar şi o organizare eficientă, precum cele din Timişoara, Oradea, Vâlcea sau Piteşti.

„Am fost plăcut surprins de Spitalul de Pediatrie din Piteşti, care funcţionează foarte bine. Asta arată că performanţa ţine de management şi de responsabilitatea faţă de pacienţi, nu doar de resurse”, a conchis ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete